Ți-a spus cineva vreodată că ești perfecționist/ă? Dacă da, să știi că în acest material vei putea afla răspunsul. 

De multe ori, obișnuim să trecem perfecționismul pe lista calităților noastre, însă o astfel de gândire reprezintă o capcană. Perfeționismul poate aduce efecte pozitive în ceea ce privește munca noastră, dar costurile asupra sănătății fizice și emoționale sunt mult mai ridicate.  Deci, perfecționismul ascunde teama de eșec sau de a greși. Modul în care gândim este că mai bine așteptăm până când suntem siguri că vom reuși decât să încercăm ceva nou sau să acționăm și să nu fie rezultatele cele dorite.

Astăzi noi te ajutăm să-ți dai seama dacă ești o persoană perfecționistă sau nu. Acești 9 indicatori te vor ajuta să-ți dai seama dacă și cât de perfecționist/ă ești: 

Vrei să impresionezi tot timpul

Perfectionismul se formează din copilărie. La o vârstă fragedă, părinții și învățătorii îi încurajează pe copii să caute performanța și îi determină să-și dorească să fie cei mai buni, recompensându-i sau pedepsindu-i în mod specific. Perfectioniștii învață de timpuriu să se ghideze după motto-ul „realizez, deci exist!” și nimic nu-i încântă mai mult decât să-i impresioneze pe ceilalți cu performanțele lor. 

Simți că te epuizează cursa spre perfecțiune, dar consideri că acesta e prețul pe care trebuie să-l plătești pentru succes

Perfecționistul alege căile anevoioase (și adesea nesănătoase) ca să evite mediocritatea, pentru că știe că fără durere nu există câștig. A fi perfecționist nu înseamnă neapărat a urmări performanța, ci poate însemna doar a fi dependent de muncă.

Critici foarte mult

A-i judeca pe alții este un mecanism comun de apărare: criticăm la alte persoane ce nu putem accepta la noi înșine, iar pentru perfectioniști există multe lucruri de neacceptat. A fi mai puțin duri cu ceilalți ne poate ajuta să fim mai îngăduitori și cu noi înșine.

Te deschizi greu față de alții

Cercetătoarea Brené Brown numește perfectionismul „scut de douăzeci de tone”. Un astfel de scut ne izolează mai mult decât ne protejează de ceilalți. Din cauza fricii de eșec și de respingere, perfecționiștilor le este greu să se expună sau să se arate vulnerabili, susține psihologul Shauna Springer: „Este foarte dificil pentru cineva perfectionist să împărtășească detalii din viața sa privată. 

Ai tendința să iei totul foarte personal

Pentru că iau criticile foarte personal, perfecționiștii au o rezistență scăzută la ce numesc ei eșecuri. Provocările, greșelile nu-i clatină, îi dărâmă, pentru că la fiecare pas greșit li se confirmă cea mai profundă teamă a lor, aceea de a nu fi îndeajuns de buni. 

Ți se pare reconfortant eșecul altuia, chiar dacă nu are nicio legătură cu tine

Pentru că perfecționiștii consumă mult timp și multă energie ca să prevină propriile eșecuri, ei pot găsi alinare și o oarecare plăcere în problemele altora. Pentru foarte puțin timp, acest lucru îi ajută să se simtă mai bine în pielea lor.

Ai multe pe suflet

Perfectionismul are, în general, rădăcini sociale, iar presiunile au mai degrabă surse externe decât interne. Presiunea de a reuși poate avea ca efecte secundare depresia, anxietatea, rușinea și vinovăția.

Ai așteptări nerealiste nu doar de la propria persoană, ci și de la ceilalți

A fi perfect sau a face lucrurile perfect tot timpul este o așteptare nerealistă. Pentru că suntem oameni, avem o serie de resurse limitate și este firesc să mai greșim. Iar cu cât aceste standarde personale sunt mai ridicate, cu atât nu reușim să le îndeplinim, pentru că ele sunt departe de a fi realizabile.

Perfecționismul maschează nivelul scăzut al încrederii în sine

Persoanele cu un nivel al încrederii în sine ridicat știu că, pe lângă calități și puncte forte, au și slăbiciuni, defecte și alte lucruri pe care nu le fac așa bine, dar pe care le pot îmbunătăți, când acest lucru va deveni o prioritate sau pe care le acceptă așa cum sunt. Ele nu se așteaptă să facă totul perfect și nu se gândesc la așteptările celorlalți, ci doar se concentrează pe activitatea în sine.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: