Industria modei are un impact adesea subestimat asupra dezvoltării planetei noastre. Această industrie, estimată la 2,5 trilioane de dolari, este al doilea cel mai mare consumator de apă din lume. De exemplu, producerea unei cămăși din bumbac necesită 2.700 de litri de apă, altfel spus, cantitatea pe care o persoană o consumă în doi ani și jumătate. Industria contribuie cu aproape 10% la emisiile globale de CO2, iar agricultura bumbacului este responsabilă de utilizarea a 24% din insecticidele și 11% din pesticidele folosite la nivel global. Mai mult, 85% din textile ajung la depozitele de gunoi, adică 21 de miliarde de tone anual.

Asta arată datele Comisiei Economice a Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE). Ce soluții există pentru a minimiza impactul negativ al industriei modei asupra mediului, vedeți într-un material creat de AGORA.

Potrivit Green Report, industria fashion este o sursă semnificativă de poluare, fiindcă necesită multă energie pentru creșterea materiilor prime și producerea țesăturilor, folosind numeroase substanțe chimice periculoase în procesul de fabricație. Hainele din fibre sintetice sunt una dintre principalele surse de microplastic care poluează oceanele.

Ce este moda sustenabilă?

Pentru a reduce din impactul negativ al industriei, la nivel internațional, este promovat principiul modei sustenabile. Ce presupune acesta, am încercat să aflăm de la designera vestimentară Ecaterina Verbițcaia, stabilită în prezent la Cluj-Napoca. Tânăra a lansat deja două colecții de modă realizate conform principiilor modei sustenabile. Una a avut la bază materiale organice, produse în regiune, și haine second hand, pe care le-a vopsit manual cu plante și le-a brodat. Iar la a doua colecție a aplicat principiul de „zero waste” (n.r. – zero deșeuri). Pentru a exclude deșeurile textile, a folosit bucățile mici de stofă rămase pentru a texturiza piesele vestimentare cu aplicație de in alb și a reciclat sticle pentru a crea accesorii din plastic.

„Moda sustenabilă este o nouă cultură de consum, care prioritizează reutilizarea materialelor, presupune condiții de muncă sigure pentru lucrătorii industriei și grijă față de mediu. Moda sustenabilă, în sensul ei adevărat, pune oamenii și planeta mai presus decât profitul și se asigură că nu produce daune la niciunul dintre pașii întregului sistem de producție”, a menționat designera.

Mai exact, producătorii trebuie să țină cont de modul în care este dobândită materia primă, să se utilizeze mai puțină apă, să nu folosească produse chimice periculoase și să genereze mai puține deșeuri.

Întrebată cât de dificilă este implementarea principiilor caracteristice modei sustenabile, analizând propria experiență, Ecaterina a spus:

„E și dificil și simplu în același timp. E simplu din punctul de vedere al unui consumator conștient și informat, care își cumpără strict ceea de ce are nevoie. Uneori, necesită mai mult timp partea de informare – să faci o cercetare de piață, de materiale, de producători autohtoni și doar apoi să-ți alegi produsul potrivit. E dificil însă din punctul de vedere al producătorului – trebuie să te asiguri că ai o sursă etică și ecologică de materie primă, că ai un produs calitativ, durabil, că nu produci deșeuri, că ai găsit o soluție pentru produsele tale la sfârșitul ciclului de viață. Și, pe lângă toate astea, trebuie să te și asiguri că ai și un preț accesibil”.

„Aceste principii deja se aplică la o scară largă de branduri mari, de exemplu, Patagonia. Însă drumul până acolo nu e scurt și presupune schimbări pe mai multe planuri. Cu cât mai mic e brandul, cu atât îi este mai ușor să fie sustenabil. Cu condiția că are destule resurse să investească în materiale sustenabile și să asigure salarii și condiții decente angajaților. Primul pas, ca de obicei, e educația. Ca să fii cu adevărat brand sustenabil, trebuie să înțelegi conceptul în toată complexitatea lui și să adopți practici noi, cum ar fi crearea tiparelor cu zero deșeuri”, a adăugat tânăra.

Consumă rațional!

Schimbarea însă necesită implicarea ambelor părți – atât a producătorilor, cât și a consumatorilor. Mai exact, oamenii trebuie să învețe să consume rațional, principiu care nu se limitează doar la industria fashion.

„Consumul rațional presupune că trebuie să-ți pese de ce se întâmplă cu haina înainte să ajungă în mâna ta și ce se va întâmpla după ce nu o mai vrei. Înseamnă să-ți pui întrebări:

  • Unde și cine a confecționat produsul și în ce condiții?
  • Cât de mult ține și cum anume să am grijă de el?
  • Cum pot primi comanda fără împachetare sau cu împachetare minimă?
  • Cum pot recicla sau reutiliza haina?
  • Pot să găsesc ceva asemănător produs local?”, a explicat Ecaterina.

Ce facem cu hainele purtate?

În străinătate, sunt mari retaileri care acceptă îmbrăcămintea la reciclare. Ba chiar unii oferă în schimb vouchere de reducere în magazinele lor, încurajând această practică. „E discutabil dacă e bine să se dea vouchere de reducere. Nu se încurajează astfel și mai mult consumerismul?”, a punctat însă Ecaterina Verbițcaia.

„La Chișinău, putem dona hainele magazinului caritabil „Mesto”, la Crucea Roșie și la multe alte magazine și organizații, care primesc obiecte second hand. Există și containere în care poți lăsa haine, încălțăminte, accesorii, jucării și cărți. La fel, pot fi donate sau vândute pe grupuri de Facebook sau pe site-ul darudar.org. Iar pentru hainele care nu mai pot fi purtate, soluția existentă este să fie refolosite măcar parțial sau vândute la kilogram pentru scopuri tehnice”, a explicat tânăra.

Întrebată ce face cu unitățile din garderobă de care nu mai are nevoie, a menționat: „De obicei, găsesc un mod de a reutiliza textilele. De exemplu, dintr-un prosop vechi pot să-mi fac discuri de demachiere. Iar dacă sunt haine bune de purtat, organizez sau particip la evenimente „free shop”, unde le donez sau fac schimb”.

Cumperi haine la mâna a doua și faci o faptă bună

Așa cum a menționat Ecaterina, sunt mai multe posibilități pentru a scăpa util de hainele de care nu mai avem nevoie, fără ca acestea să ajungă la groapa de gunoi. Una dintre alternative este magazinul caritabil „Mesto” din capitală. Este o afacere socială, altfel spus, profitul este redirecționat în scopuri caritabile.

Compania are un magazin, unde sunt vândute piese vestimentare la mâna a doua, toate fiind donate. Iar hainele care nu sunt tocmai potrivite pentru expunerea la vitrină sunt oferite celor nevoiași.

Hainele pot prinde o nouă viață

Dorina Sorochin este o activistă de mediu din capitală, fondatoare a comunității „Green Up Mom”. „Având contact cu mai multe mămici, am fost întrebată unde pot să doneze hainele. Dar sunt și haine care nu sunt într-o stare atât de bună. Atunci m-am gândit că noi putem să le reutilizăm la crearea diferitor obiecte de decor sau de întrebuințare casnică”, ne-a povestit femeia.

Așa a ajuns să dea o nouă viață hainelor date uitării. Creează din ele covorașe, coșuri de depozitare, lavete, suporturi pentru farfurii, jucării, bijuterii, dischete demachiante reutilizabile. De curând, pentru a promova reutilizarea hainelor, astfel încât acestea să nu mai fie aruncate, Dorina a lansat un atelier comunitar unde îi învață pe doritori să croșeteze covorașe.

Continuarea o puteți vedea pe AGORA.md