7 aprilie nu va fi niciodată o zi obișnuită în țara noastră. În 2009, mii de oameni au ieșit în stradă pentru a cere libertate și democrație și au schimbat mersul istoriei noastre. Este mesajul Președintei, Maia Sandu postat pe pagina sa.

„7 aprilie 2009 ne-a făcut mai cetățeni. Mai implicați, mai curajoși, mai activi. Deși anii următori ne-au pus la multe încercări, am știut să ne apărăm libertatea și nu am permis Moldovei să degradeze în dictatură. Cu determinare și curaj, am reușit să ne luăm țara înapoi. Construim acum, în Moldova, un stat corect și eficient, care își respectă și își apără cetățenii, nu-i minte și nu-i jecmănește. Am început să facem regulă în instituțiile de stat. Am pornit reforma sistemului judecătoresc și al procuraturii. Asta ne va ajuta să curățăm statul de corupți și criminali.

Avem o cale lungă înainte și, chiar dacă numeroasele crize din ultimii ani – pandemia, prețurile galopante, războiul din Ucraina – complică parcursul nostru, mergem înainte. Lucrăm, în fiecare zi, ca să transformăm Republica Moldova într-o țară pentru oameni. Crimele din 7 aprilie 2009, ignorate timp de mulți ani, își așteaptă judecata, încercând răbdarea oamenilor. Și ea va veni”, se menționează în mesajul postat de către Maia Sandu.

Cum s-a ajuns la evenimentele din 7 aprilie 2009?

Acum 13 ani, protestele de la Chișinău, începute încă pe 6 aprilie 2009 și supranumite de forțele de ordine reprezintă un manifest al cetățenilor față de rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova desfășurate la 5 aprilie. Ceea ce a determinat protestele a fost anunțarea rezultatelor preliminare din 5 aprilie care au atribuit aproape 50 % din voturi Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.

Pe 7 aprilie 2009 peste 30 de mii de persoane, susținători ai opoziției au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”. Liderii PLDM, PL și AMN susțineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat.

În Președinție, datorită pasivității suspecte a forțelor de ordine, manifestanții au pătruns forțând ușa și stricând geamurile cabinetelor de unde au sustras documente importante de stat care au fost mai târziu arse, mobilier și computerele. Persoanele care au pătruns în clădirea Parlamentului au aruncat în stradă o parte din mobilier și i-au dat foc. Poliția Capitalei a intervenit, utilizând tunuri de apă și gaze lacrimogene. În replică, protestatarii au răspuns acțiunii poliției printr-un „bombardament” cu pietre. În timpul demonstrațiilor, unii dintre manifestanți au agitat steaguri românești, precum au și arborat drapelului României și al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului și Președinției.

Președintele Parlamentului de atunci, Marian Lupu, a acuzat o tentativă de lovitură de stat, sugerând că ar fi orchestrată de anumite organizații din România. Liderii partidelor de opoziție s-au delimitat de violențe, cerând autorităților de stat să nu implice deloc opoziției în aceste violențe, motivând că aceștia nu sunt responsabili de acțiunile care au avut loc pe 7 aprilie. Opoziția a început negocieri cu Guvernul, în urma cărora însă, nu s-a ajuns la niciun acord, iar președintele țării de atunci Vladimir Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat, susținând că are dovezi ferme că în mulțime s-ar afla și grupări fasciste de origine română.

În timpul zilei, toate unitățile administrative au fost deconectate de la internet, astfel încât lucrătorii din ministere să fie „protejați de știrile despre proteste”. Autoritățile se temeau că oamenii din ministere ar fi putut ieși masiv în stradă sau ar fi putut coopera cu protestatarii pentru deschiderea instituțiilor de stat. Totodată, nicio pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar rețeaua de telefonie mobilă a fost blocată, informează realitatea.md

În cursul nopții de 7 spre 8 aprilie, poliția a făcut uz de arme cu gloanțe oarbe și a arestat 193 de studenți conform datelor oficiale, deși neoficial ar fi mult mai multe persoane.

Imediat după calmarea protestelor, în zilele imediat următoare violențelor protestele s-au desfășurat pașnic în Piața Marii Adunări Naționale jurnaliștii moldoveni au descoperit mai multe indicii suspecte în privința protestelor violente de la Chișinău: imagini video în care se vede clar cum persoanele care au arborat drapelul României și al UE pe clădirea Președinției au fost ajutate de polițiști în uniforme, retragerea prematură a forțelor de poliție din fața protestatarilor și pasivitatea pompierilor în stingerea incendiului de la Parlament.

Pe 8 aprilie, liderii opoziției s-au desolidarizat de actele de vandalism și distrugere din Chișinău, considerând că provocările au fost implementate și organizate de comuniști pentru a deturna atenția de la fraudarea scrutinului electoral. S-a afirmat că forțele de ordine au permis acțiunile provocatorilor. În legătură cu aceasta, opoziția de la Chișinău a remis câteva declarații de presă în cursul zilei de 9 aprilie în care a reiterat acuzele potrivit cărora puterea comunistă s-a făcut vinovată de provocarea tulburărilor sociale din Moldova.

Reprezentanții PLDM au afirmat, în același timp, că printre provocatori s-au aflat și membri ai „Noii generații” a PPCD. Totodată, au apărut relatări despre agresarea mai multor jurnaliști precum și sechestrarea unor cetățeni de către persoane în civil în prezența camerelor de filmat.

La 8 aprilie s-a constituit un Consiliu al Salvării Naționale (CSN), similar FSN-ului românesc și condus de scriitorul Nicolae Dabija. Din CSN fac parte reprezentanți ai studenților moldoveni, membri ai societății civile și niciun politician. În urma protestelor s-au înregistrat 3 victime – Valeriu Boboc, Eugen Țapu si Ion Țîbuleac, conform datelor cunoscute, iar numeroase persoane au fost maltratate în inspectoratele poliției.

 

Distribuie articolul: