Astăzi Olga Dușciac pășește cu încredere pe străzile Parisului, știe că fiecare pas are un scop, așa că merge încrezător spre ziua de mâine. Plecare ei din Moldova a fost una diferită, EA recunoaște că a emigrat în Franța fiind condusă de dorința de a construi o familie. Destinul, caracterul, curajul și persuasiunea, însă, au dus-o ceva mai departe. Se fac 15 ani de când Olga nu mai este acasă, perioadă în care EA a reușit să fie cu Franța la „per tu”, perioadă în care a devenit antreprenoare și perioadă în care și-a pus bazele unei afaceri în domeniul designului interior. Frumoasa poveste a Olgăi Dusciac, descoper-o mai jos.

Olga, povestește-mi, cum ai reușit să construiți o carieră de succes în Franța, cum a început totul?

„Parcursul meu nu este unul obișnuit, pentru că nu am urmat o cale clasică de a face studii în domeniul de activitate. Inițial am făcut studii de design vestimentar, la Universitatea Tehnică din Moldova, unde pe lângă conceptele de design am obținut și o bază tehnică foarte solidă.

În momentul când am luat decizia sa emigrez în Franța, eram tânără specialistă, recent promovată într-o companie producătoare de mobilă și, din punct de vedere profesional, eram împlinită. În față se profilau proiecte interesante în domeniul designului de interior – un domeniu pe care atunci îl atinsesem doar tangențial și în care visam mult să pot într-o zi activa.

Am ajuns în Franța acum 15 ani. Trebuie sa recunosc ca nu am venit aici pentru carieră, ci ca să-mi construiesc o familie. Ajungând în Franța, a trebuit sa iau totul de la capăt. Am trăit șocul revenirii la statutul de student – absolvisem universitatea cu 3 ani înainte, după care am avut o activitate profesională neîntreruptă, cu responsabilități și împliniri. Mi-a fost greu să „redevin” studentă, mai ales în Franța . Nu cunoșteam aproape deloc limba franceză, iar sistemul de studii era foarte diferit. Am studiat comerțul internațional și imediat după studii am fost angajată în calitate de reprezentat comercial. Pentru că nu renunțasem la visul de a deveni designer de interior, în acea perioadă am trimis CV-ul în toate companiile din Paris care se ocupau de vânzări de mobilă și decor și  în scurt timp am obținut primul meu post de muncă de asistent de decorator”, povestește Olga.

Olga, dar de câți ani activezi în domeniu, și, cum ți-a reușit să deschizi propria afacere în străinătate?

„Sunt în domeniu de 12 ani.  Deschiderea propriei afaceri este rezultatul mai multor experiențe. Am început ca asistent de decorator într-o companie de distribuție a mobilei și decorațiunilor de lux. A fost o experiență foarte valoroasă. Acolo am învățat cum să construiesc un proiect, cum să lucrez cu clienții, cum să colaborez cu un furnizor, cum să gestionez situațiile de criză și cum să rezolv dificultățile de execuție care pot apărea în implementarea unui proiect. Am avut ocazia să lucrez cu clienți din lumea întreagă – din Orientul Mijlociu, Japonia, SUA, Rusia, Australia, etc. Acești clienți veneau la Paris în căutarea luxului și a stilului irepetabil francez.

După 2 ani eram responsabilă de gestionarea proiectelor a căror valoare doar în decorațiuni ajungea la 2 milioane de euro. Planșele de prezentare pentru aceste proiecte, executate în tradiția artizanală pe coli mari de carton special, prin tehnica de colaj a imaginilor și a mostrelor de materiale, umpleau două valize mari pe care le duceam împreună cu decoratorul șef să le prezentam clienților în cele mai luxoase locații din Paris. Acolo am învățat ce înseamnă adevăratul lux în toată splendoarea lui, dar și un principiu fundamental în această meserie: rezultatul dorit poate fi atins doar prin menținerea exigențelor înalte față de calitate la fiecare etapă a proiectului. Am învățat foarte multe și din contactul continuu cu o clientelă internațională foarte exigentă”, mărturisește designera.

După aproape 3 ani am avut ocazia să-mi schimb locul de muncă, rămânând în același domeniu, dar schimbând stilul și ambianța. Continuam să lucrez în domeniul amenajărilor de lux, însă practicam îndeosebi stilul contemporan, care e mai aproape de preferințele mele personale. Aici am primit mai multă libertate de exprimare și îmi gestionam singură proiectele, de la A la Z. Am fost implicată în proiecte mai complexe și mai tehnice, am început să vizitez expoziții internaționale de specialitate și făbricile celor mai apreciați producători de mobilă contemporană și soluții de amenajare din lume.

Mi-am dezvoltat cultura generală de design, cunoașterea și înțelegerea produselor de clasa premium. Am intrat într-o lume absolut fascinantă, din care nu mai vroiam să plec.

După aproape 7 ani de activitate am simțit că aș putea să zbor pe propriile mele aripi și am decis să-mi inițiez propria afacere. Administrativ vorbind să înregistrezi o întreprindere în Franța nu este foarte complicat, mai ales că eu am început cu un statut simplificat. Totul se face cu ușurință pe internet. Ceea ce este mai greu e să ai curajul să o faci zi de zi, cu pași mici;  să fii gata să petreci multe ore în șir studiind toate responsabilitățile adiminstrative, dezvoltând oferta, imaginea, suporturile de prezentare, și în primul și în primul rând convingând potențialii clienți și parteneri. Să ai afacerea ta în design de interior nu înseamnă doar să fii creativ, ci, în primul rând, să fii disciplinat, perseverent și responsabil, și atunci creativitatea va putea fi exprimată și transpusă în realitate.

Dacă ar fi să aleg care a fost cea mai valoroasa experiență de la începutul acestei aventuri atunci ar fi experiența de susținere absolută și încurajare de la familie și de la prietenii apropiați. Fără această susținere nu cred că aș fi putut rezista mult timp”, zice ea.

Dacă ar fi să descrii preferințele francezilor în materie de design de interior, care ar fi acestea? Și, cum designul de interior din Franța se diferențiază de ceea ce se întâmplă în acest domeniu în Republica Moldova?

Este foarte greu să generalizezi preferințele unui popor atât de mare și cu un trecut și prezent atât de complex. În linii mari francezii duc un stil de viață contemporan și foarte dinamic, deschis spre comunicare și călătorii, în același timp ei sunt un popor hedonist prin excelență, dar și unul cu o istorie foarte bogată și o moștenire bine păstrată. Casele lor oglindesc toate cele spuse mai sus și sunt în primul rând funcționale dar și foarte deschise, adaptate pentru reuniuni mari de familie și prieteni, cu bucătarii pline de ustensile adaptate bucatelor tradiționale. Obiectele de mobilă ori de decor moștenite în familie sunt deseori păstrate ca un obiect de suflet, oricât de vechi nu ar fi, și combinate cu piese mai moderne. Casele și amenajările interioare nu constituie în Franța neapărat lucruri de o valoare „absolută”. Un francez nu va investi niciodată mai mulți bani în covor ori draperii decât în mâncare de calitate și călătorii. Probabil că știți, că în general în Europa de Vest nu este primit să ceri oaspeților să se descalțe atunci când vin în casă, și asta probabil că spune totul despre valoarea pe care o poartă în ochii lor un covor, ori un parchet.

 

În schimb, francezii apreciază foarte mult spațiile atipice și autentice, de exemplu atelierele de artist ori morile de vânt transformate, sau case boierești reabilitate; locuri care au o istorie și aduc în viața lor o poveste. Ei au norocul să trăiască în case păstrate de mai multe sute de ani dar își asumă și responsabilitatea de a le păstra în plina lor splendoare, adaptând doar unele aspecte practice la viața modernă. Este considerat de prost gust să renovezi absolut perfect, în stil contemporan, o casă veche distrugând ori ascunzând elementele de origine, la fel este considerat de prost gust să încerci să creezi într-o clădire modernă, cu proporții limitate, un stil perfect clasic, absolut nepotrivit acestei clădiri.

Exuberanța trecutului glorios francez nu se mai regăsește azi decât în muzee și în castele destinate turiștilor, și cred că cuvintele-cheie pe care le-aș reține ca să descriu stilul francez actual ar fi: Moștenirea, Fantezia discretă și Măsura. La nivel practic optimizarea spațiului și eficiența raportată la suprafață este o valoare indiscutabilă în realitățile urbanizării, la nivel mondial. Stilul minimalist de amenajări mai este justificat și din perspectiva costurilor și prioritizării investițiilor”, spune Olga.

„Despre ceea ce se întâmplă în acest domeniu în Republica Moldova mi-ar fi greu să mă exprim, deși țin contact cu colegii mei din domeniu și urmăresc activitatea câtorva agenții de la noi. Știu că acest domeniu s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, și că oferta este una foarte variată și foarte adeseori de calitate. Uneori îi invidiez pe colegii mei din Moldova, pentru că ei au acces la tot ce se produce mai bun în Europa și în lume, dar mai au și acces și la costuri de muncă și prin urmare de realizare mult mai mici decât cele practicate aici, în Occident. Asta le permite să creeze și să implementeze proiecte foarte ambițioase respectând un buget acceptabil pentru client.

În ceea ce privește preferințele estetice, cred că evoluția lor într-un spațiu anume se întâmplă în mod natural și în această privință îmi place mult teoria compensației a filosofului contemporan Alain de Botton. Nu vă spun mai multe, vă las să căutați și să citiți din prima sursă…”, povestește ea.

Odată ce ai o afacere în străinătate, trebuie să te acomodezi cu gândul că acolo îți este casa. Cum te-ai deprins cu gândul că acasă este deja în Franța, și nu în Moldova?

„Am plecat de mai mult timp din Moldova și stau suficient timp în Franța ca să simt că am două case, una de origine și alta de adopție. Dar mai exact, casa mea este planeta Pământ, cu ancora în Uniunea Europeană. Am preluat natural stilul de viață francez, păstrând tradițiile dragi din Moldova. Mă simt bine acolo unde sunt”, spune femeia.

Ceva planuri grandioase pentru viitor?

Nu am fost niciodată genul de persoană care își propune planuri grandioase, și tot timpul am apreciat realizări frumoase ce devin realitate cu pași mici dar constanți. Am încredere în echilibrul universului meu. Am început activitatea pe cont propriu cu proiecte mici, (am tratat suprafețe minuscule, de 14m²), și cu bugete mici, ca peste 3 ani să am oportunități să lucrez pe proiecte de renovare a caselor de 300 m².

Ce mi-ar place este să realizez în viitorul apropiat un proiect de amenajare a unui hotel de clasa premium, ori a unei case de vacanță ecologice și polivalente, adaptate unei familii mari dar și unui serviciu de stil hotelier de calitate înalta. Cea mai importantă realizare pentru mine va fi tot timpul să aduc celor pentru care lucrez confortul absolut al vieții, fizic și psihologic, dincolo de imaginea dintr-o revistă ori de tendințele de moment”, recunoaște ea.

Dacă ar fi să le oferiți niște sfaturi prețioase tinerilor specialiști care sunt încă la începutul carierei profesionale, ce sfaturi le-ați oferi din perspectiva experienței profesionale pe care ați dobândit-o până acum?

„Primul sfat pe care l-aș da oricui este să nu îi fie frică să se lanseze, și cel mai important – să nu îi fie frică să greșească. Foarte des renunțăm la ce am dorim să facem fiindcă credem că nu suntem suficient de buni și ne este frică, că dacă greșim, nu reușim, pierdem timpul, imaginea, etc. În realitate, orice experiență e valoroasă, și depășirea fricii de eșec este determinantă în obținerea succesului.

Un alt sfat important pe care l-aș da e să fie perseverenți în orice ar întreprinde. Este imposibil să atingi rapid și fără pierderi obiective ambițioase, iar perseverența este cheia succesului.

Tinerilor specialiști le-aș propune înainte de a se lansa pe cont propriu să capitalizeze mai multe experiențe, să testeze cu ce se mănâncă pâinea asta ca angajat într-o agenție specializată, ori să facă câteva proiecte reale fără a cere remunerare pentru ele, de dragul experienței, și cu toată seriozitatea și responsabilitatea care se cere unui profesionist. Să fie gata să învețe tot timpul, pe tot parcursul activității sale profesionale și să fie deschiși spre un dialog pozitiv și constructiv cu partenerii, căci anume așa vor obține cele mai frumoase rezultate.

Iar celor care cochetează cu ideea de a deveni designer de interior, fiindcă le pare că este o meserie frumoasă, să fie gata să accepte că partea creativă, estetică, „glamuroasă” daca doriți,  nu este decât o parte foarte mică vizibilă, la suprafață a acestei meserii și că în spate este foarte multă muncă de teren, pe șantiere murdare și neîncălzite, cu surprize cotidiene nu întotdeauna plăcute, și uneori chiar cu activități mai puțin captivante, de raportare administrativă, sau de calcule financiare, cu strategii de comunicare și de poziționare, cu renunțare la unele convingeri estetice (da, uneori pentru realizarea unui proiect este necesar și asta). Este important să accepte că rezultatul muncii lor nu va fi vizibil și palpabil foarte mult timp după demararea unui proiect, fiindcă implementarea unui proiect durează câteva luni, dar uneori și mai mulți ani. Dar toate eforturile astea sunt răsplătite când ai ocazia să vizitezi realizările tale livrate, cu clienți instalați și mulțumiți și să simți vibrația unică de bucurie a unei creații împlinite, care aduce frumosul în viețile oamenilor”, povestește Olga Dușciac.

Iar acum după ce, prin exemplul Olgăi Dusciac ai înțeles că „nu contează de unde vii, ci încotro te îndrepți”, află că pe lângă succesul profesional, Olga se poate lăuda și cu îndeplinirea celui dintâi scop, acelui scop care acum 15 ani a motivat-o să-și schimbe viața la 180 de grade.

Sursa foto: Instgaram