Scrie când îi dorm copiii sau noaptea pentru că asta îi dă energie. Iar pentru că iubește foarte mult oamenii, și-a reformat blogul ca să scrie în continuare despre ei. Încă nu ați recunoscut-o? E vorba despre colega noastră Anna Smolnițchi care crește, alături de soțul ei, două fetițe dulci, dar care nu vrea să uite îndemânarea de a scrie despre oameni. Despre oameni care fac ceva și mișcă lucrurile cumva spre bine în această țară. 

Pune Apostroful… despre oameni

„Blogul meu, în mare parte, este despre oamenii care mă inspiră. Îi admir pe cei care își urmează visele și fac ceea ce le place, trăiesc cu pasiune. Am lansat blogul meu când lucram la TV, simțeam că vreau să spun mai multe decât ceea ce îmi reușea prin produsul pe care îl cream. Voiam să le arăt oamenilor ca nu e atât de trist pe cat pare, în Moldova. Ai multe lucruri interesante de făcut”, povestește Anna Smolnițchi.

De când sunt mămică a doi copii, am un rezervor plin cu istorii. Am atâtea articole scrise doar în cap, pentru că nu reușeam să le scriu pe blog. Oboseam foarte mult ziua și nu mai reușeam să mă pun pe treaba. Dar mi-e dor de scris! Mi-e dor de pasiunea mea, cea de a vâna povești. Un prieten mi-a scris într-o zi un SMS: „buy annasmolnitchi.com. Be cool”. Am înțeles că blogul meu vechi, annasmolnitchi.wordpress.com arată cam terfelit deja… și nu îmi plăcea nici mie cum se prezentau articolele. Nu era comod de citit. Mi-am zis că e timpul pentru un upgrade. Voi povesti în continuare despre cum mă alimentez, despre ce citesc, despre cum călătoresc împreună cu cei doi copii”, ne mai spune jurnalista.

Când scrie totuși pe Apostrof?

„Acum coc un material despre hiking-ul nostru spre vârful Fântânele din Rezervația Ceahlau, România. Am făcut în jur de 600 km cu mașina, pentru două zile în munți. Merită? Cum au reacționat copiii? Vreau să împart cu oamenii pe care îi interesează tot ce descopăr eu bun pentru noi, în materie de alimentație, sănătate, inclusiv spirituală, pasiuni, etc. Vreau să fac și niște interviuri, dar e mai complicat. Sunt non-stop cu fetele, le las uneori cu soțul pentru 2 ore maxim. Așa că eu scriu când le adorm, cu una pe picioare căci adoarme doar legănată și cu cea mică la sân. Au ele un somn comun dimineața. Dacă nu reușesc ziua, scriu noaptea. Asta îmi dă inspirație, energie. E adevărat, un articol pe care îl scriam pe vremuri într-o oră, îl scriu azi și în 2 zile”, ne explică tânăra mămică a două fetițe.

Creația e proces anevoios, dar aduce emoții pozitive

„Scriu câte puțin la diferite ore, când reușesc, iar de asta procesul durează. În general procesul de creație e anevoios, în schimb purtător de emoții pozitive. Sunt un vânător de istorii, îmi plac poveștile de viață ale oamenilor, sunt foarte curioasa… nu pot păstra pentru mine ceea ce poate servi drept inspirație pentru alții. Unora poate chiar le poate schimba viața. De aceea, le voi depozita pe www.apostrof.md”, mai spune pentru EA.md Anna Smolnițchi.

Distribuie articolul: