Ne-a atras atenția de la primele poze pe care le-a postat în acest proiect, acum ceva vreme. Fotograful Alex Iordache și-a propus să prezinte tradiția și nuditatea sub o altă formă, iar creativitatea nu l-a lăsat să se odihnească nici în pandemie. Artistul foto aduce practic săptămânal noi creații fotografice, despre care ne povestește cu tare multă pasiune, cu dorință clară să spargă tiparele și să rupă clișee din societate. 

Protest împotriva tabuurilor

„Nu m-am așteptat ca nuditatea să devină o sperietoare a secolului XXI. Cel puțin în spațiul nostru. Proiectul meu e un protest împotriva tabuului nudității cu care mă confrunt des, inclusiv în familia mea”, povestește fotograful care a adus în proiectul său deopotrivă femei și bărbați, figuri de diferite forme, artiste de la noi, modele, dar și simple persoane care s-au lăsat provocate și fotografiate nud în proiectul său.

De ce covorul țesut de bunica?

„Pentru că e frumos. Și pentru că reprezintă neamul căruia îi dedic acest protest. Nuditatea este rușinoasă, imorală, ilegală și păcătoasă. Potestez împotriva acestei etichetări și cred sincer că nuditatea e frumoasă, normală, decentă și naturală. Să lupți împotriva ei e ca și cum ai lupta cu tine însuți”, ne spune Alex Iordache.

Mai este loc de frumos

„E tragic și comic în același timp să recunosc că lumea e destul de ok să urmărească la știri sau în spațiul public fel de fel de crime, ipocrizii, degradări sau atrocități, dar devine cumva stupefiată și deranjată de „imoralitatea” și „păcătoșenia” unui corp uman, frumos și gol. Consider că pe lângă toată prostia pe care o urmărim zilnic, există loc pentru frumos, un corp uman gol, spre exemplu. Corpul uman gol e un fenomen normal, inevitabil. Omul vine pe lume gol și pleacă de pe ea, tot gol. Clișeul, precum femeia goală e curvă, e o „invenție” nerușinată a celor care nu s-au împăcat sau mai degrabă nu și-au acceptat propriul corp”, crede fotograful.

Artă… cu lumina stinsă

„Mulți sunt oripilați de fotografiile mele de parcă nu au văzut niciodată o femeie sau un bărbat dezbrăcat pe un covor împletit de bunica… Poate și au văzut, dar așa pe furiș, cu lumina stinsă. Nouă ne place (cu) lumina stinsă (râde). Deseori, sunt învinuit că fotografiile care fac parte din acest proiect n-au nicio treabă cu arta. Ce înseamnă de fapt arta? Arta e atunci când o faci sau o comentezi? Pentru mine, arta ca și frumosul, sunt poate cele mai subiective concepte. Arta este acel impuls care te provoacă să simți și să reacționezi. Te mișcă din loc și nu te lasă indiferent. Știu că e o definiție incompletă și mai puțin literară, dar alta nu cunosc”, recunoaște Alex.

Clișeele sunt parte din viața noastră

„Protestez împotriva clișeizării nudului, ca putere simbolică, prejudiciată pe nedrept de-a lungul anilor. Consider că o asemenea etichetare e dăunătoare. Acest proiect vrea ca fotografiile pe care le fac să devină oglinzi prin care fiecare se poate întrevedea și portaluri prin care fiecare ar putea ajunge mai ușor către interiorul lui”, își dorește Alex Iordache.