Astăzi, 29 septembrie, este marcată Ziua Mondială a Inimii. Circa 17 milioane de oameni își pierd viața, anual, la nivel global, din cauza bolilor cardiovasculare. Maladiile de inimă reprezintă principala cauză a deceselor în Republica Moldova şi depăşesc cu mult nivelul mediu european. Anual, peste 20.000 de oameni pierd lupta cu afecţiunile cardiovasculare. Medicii spun că maladiile ar putea fi prevenite printr-un mod de viaţă sănătos şi o alimentaţie bogată în vitamine. Nadejda Sapojnic, doctor în științe medicale la Institutul de Cardiologie, a acordat un interviu pentru msmps.gov.md.

Bolile de inimă sunt principala cauză a deceselor în Republica Moldova, constituind aproximativ 60 la sută din mortalitatea totală. Care sunt cele mai frecvente maladii cardiovasculare în rândul moldovenilor? 

Este una dintre realitățile triste, cu care se confruntă Republica Moldova – datele sunt confirmate de primul Studiu național privind factorii de risc pentru bolile netransmisibile (STEPS), realizat de OMS în 2013. Același trend nefavorabil se menține și acum, fiind unul comun inclusiv pentru comunitatea globală. Totuși, dacă la nivel mondial, mortalitatea prin boli cardiovasculare constituie circa 32%, Moldova efectiv dublează această performanță sumbră. Cauzele unor astfel de statistici constă în incidența înaltă a factorilor de risc pentru afecțiunile cardiovasculare printre moldoveni. Astfel, STEPS a constat că circa 40% din populația Moldovei suferă de hipertensiune arterială și o cifră similară descrie și prevalența dislipidemiilor. Conform cercetării, 26% din populația țării fumează, 60% consumă în mod sistematic alcool, 19% întrebuințează alcool în mod excesiv, 60% este supraponderală, iar 23% suferă de obezitate de diferit grad. Spre regret, cele mai multe cazuri se asociază cu doi sau mai mulți factori de risc, aceștia având un rol cumulativ asupra riscului cardiovascular.

În consecință, la fiecare 20 minute, un moldovean suferă un accident vascular cerebral, iar 1 din 5 nu supraviețuiește. La fiecare 30 de minute, o persoană din țara noastră dezvoltă un infarct miocardic acut, iar pentru 1 din 10 acesta este fatal.

Care sunt cauzele dezvoltării bolilor cardiovasculare?

Factorii de risc sunt cei care determină apariția și favorizează dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Există o corelare directă între numărul factorilor de risc, durata de expunere către aceștia, probabilitatea și severitatea afecțiuni cardiovasculare. Cu cât aveți mai mulți factori de risc, cu atât probabilitatea de a vă îmbolnăvi este mai înaltă. Vestea bună este că există și soluții cu beneficii dovedite de numeroasele studii multicentrice, care au vizat controlul factorilor de risc modificabili, precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea, dislipidemiile, renunțarea la fumat și sedentarismul – toate determinând creșterea duratei de viață și ameliorarea calității vieții. Factorii de risc nemodificabili (vârsta, sexul și ereditatea) pot fi mai puțin influențați, dar sunt și mai puțini numeric, astfel că majoritatea factorilor de risc pot fi controlați sau chiar înlăturați în totalitate.

„Nu poți împiedica procesul de îmbătrânire, dar nu trebuie neapărat să îmbătrânești”, zicea George Burns. Cu o dietă echilibrată, menținerea unei activități fizice adecvate, reconfigurarea siluetei, renunțarea la fumat și, după caz, întrebuințarea unui tratament medicamentos, devine posibilă întârzierea procesului ireversibil de îmbătrânire.

Care sunt simptomele apariției unei boli de inimă? 

Dificultățile de respirație și durerile la nivel toracic, în special la efort fizic, palpitațiile, edemele la nivelul membrelor inferioare, durerile de cap, dereglările de vedere și zgomotele auxiliare în urechi, toate trebuie interpretate ca semnale de alarmă transmise de către corpul nostru și ar trebui să orienteze pacientul spre un consult medical. Vreau să accentuez însă că bolile cardiovasculare sunt frecvent clinic silențioase și se manifestează doar în stadii evolutive avansate. Astfel, devine imperativă necesitatea unui screening timpuriu pentru factorii de risc cardiovascular, până ca aceștia să declanșeze întreaga cascada de evenimente patologice, deseori ireversibile și spre regret, cu consecințe dramatice.

Cum se explică faptul că, în ultimii ani, numărul tinerilor care se confruntă cu o boală de inimă este în creștere? De ce se întâmplă acest lucru?

Este extrem de regretabilă această întinerire a bolilor cardiovasculare. Totuși, acest fenomen nu este unul total autonom în evoluția sa. Majoritatea afecțiunilor cardiovasculare reprezintă o interacțiune maladaptivă între bagajul genetic moștenit şi obiceiurile nesănătoase achiziționate pe parcursul vieții. Ca urmare, întinerirea maladiilor cardiovasculare este o consecință a modului de viață adoptat în masă de societatea de azi, în care supraalimentaţia, inactivitatea fizică şi stresul sunt o caracteristică a vieţii moderne.

Care sunt cele mai frecvente patologii de inimă în rândul tinerilor?

În contextul pandemie de COVID-19 și a impactului infecției asupra sistemului cardiovascular, medicii cardiologi atestă creșterea numărului de cazuri de miocardită și insuficiență cardiacă subsecventă, sindroame clinice mai frecvent întâlnit înainte de pandemie la persoane vârstnice. Hipertensiunea arterială, disritmiile cardiace, cardiopatia reumatismală, dislipidemiile reprezintă entități care se încadrează în patologia cardiovasculară a acestui grup de vârstă.

Cum influențează fumatul asupra sănătății inimii?

Conform datelor OMS, fumatul cauzează 3 mln. de decese anual în întreaga lume. Fumatul activ și pasiv este responsabil de 1 din 10 decese de cauză cardiacă. Riscul unui bărbat, cu vârsta între 35 şi 40 de ani, de a suferi un infarct miocardic non-letal este de 4 ori mai mare dacă este fumător. În cazul femeilor, riscul este de 5 ori mai mare. Nimic nu va fi mai benefic pentru sănătatea dvs. decât renunțarea la fumat! Dacă nu fumați, nu vă apucați! Dacă fumați, renunțați! Nu e niciodată prea târziu pentru a abandona acest viciu.

Ce impact a avut COVID-19 asupra pacienților cu boli cardiovasculare?

Chiar de la începutul declarării de către OMS a stării pandemice, lucrurile au derulat după un scenariu nefavorabil. Frica de a contacta infecția în cadrul instituțiilor medicale a determinat reducerea dramatică a prezentărilor la spital în secțiile de cardiologie și în serviciile de ambulatoriu. Astfel, pacienții cu patologii cardiovasculare și cei care necesită îngrijirea constantă a unui medic, au avut de suferit din cauza lipsei de asistență medicală promptă și în volum deplin, pe deoparte, și evitarea conștientă, deseori nefondată, a adresării la medic, pe de altă parte. În consecință, la moment, ne confruntăm cu o epidemie de pacienți cardiovasculari decompensați, cu semne și simptome necontrolate. Tocmai acești pacienți și sunt victimele colaterale ale infecției COVID-19.

În contextul pandemiei de COVID-19, aveți vreo recomandare pentru pacienții care suferă de boli cardiovasculare?

Vin cu câteva mesaje simple și clare. Dacă aveți dureri în piept sau alte simptome de infarct miocardic, cum ar fi dureri în gât, sau de spate, stomac sau umeri, care durează mai mult de 15 minute, trebuie să apelați la o ambulanță. „Time is muscle” (Timpul este mușchi), cu cât așteptați mai mult un infarct, cu atât mai mult este afectat mușchiul cardiac.

Riscul de deces din cauza unui infarct miocardic netratat este 10 ori mai mare decât cel din cauza COVID-19. Pacienții cu urgențe cardiovasculare trebuie să solicite ajutor medical fără întârziere.

Totodată, este bine să elaborați cu mediul dvs. de familie și cardiologul un program de evaluare și stabiliți periodicitatea și volumul examenelor medicale. Orice decompensare cardiacă cauzează o glisare a bolii cardiovasculare subiacente către faze evolutive nefavorabile și frecvent ireversibile. Nu ezitați să solicitați o expertiză a specialistului în cardiologie, ori de câte ori simțiți că aceasta este necesară.

Cum pot fi prevenite bolile de inimă?

Prevenirea reprezintă un set coordonat de măsuri orientate spre minimizarea sau eliminarea factorilor de risc pentru o afecțiune cardiovasculară. Aceste măsuri devin prioritare în orice situație clinică, pentru că mereu este mai simplu și eficient să previi decât să tratezi o boală. Ca și măsuri de primă intenție sunt acțiunile orientate spre adoptarea unui mod de viața corect și renunțarea la obiceiurile nesănătoase. Oportunitatea pe care ne-a oferit-o știința este că putem identifica precoce toți factorii de risc cardiovasculari prin metode de screening de care dispunem și aici, acasă, în Moldova. Azi putem profila un pacient mult mai bine, bazându-ne pe biologia fiecărei persoane, chiar din stadii timpurii și prin intervenții pertinente (non-farmacologice și/sau terapii moderne extrem de eficiente), devenind posibilă prevenire dezvoltării unei afecțiuni cardiovasculare.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: