În fiecare an pe 25 noiembrie marcăm „Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei Împotriva Femeilor”.Activiştii pentru drepturile femeii au marcat, începând cu anul 1981, ziua de 25 noiembrie ca zi împotriva violenţei. Această dată comemorează asasinarea, în 1961, a celor trei surori Mirabal, activiste din Republica Dominicană.

Scriem și încercăm să atragem atenția atenția asupra acestui fenomen atât de des întâlnit chiar și în 2021. Din păcate, putem spune că în ultimii doi ani, situația s-a agravat. Pandemia Covid-19 are un rol esențial în creșterea acestui fenomen.

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, datele şi rapoartele emergente ale celor din prima linie au arătat că toate tipurile de violenţă împotriva femeilor şi fetelor, în special violenţa domestică, s-au intensificat. Aceasta este „The Shadow Pandemic” („Pandemia din umbră”) care creşte în mijlocul crizei COVID-19 şi este nevoie de un efort colectiv global pentru a o opri. Deoarece cazurile COVID-19 continuă să tensioneze serviciile de sănătate, serviciile esenţiale, cum ar fi adăposturile pentru violenţă domestică şi liniile de asistenţă, au ajuns la capacitate maximă. În aceste împrejurări, trebuie să se acorde prioritate abordării acestui fenomen în eforturile de răspuns şi recuperare COVID-19, potrivit www.un.org. citat de agerpres.ro.

Ce se face în Moldova pentru combaterea violenței împotriva femeilor?

Ieri, 24 noiembrie 2021, UN Women Moldova și ÎCS „Premier Energy” SRL au semnat un acord de cooperare, prin care ambele părți își asumă responsabilitatea să contribuie la atingerea obiectivelor comune de a eradica fenomenul violenței în bază de gen. Acest lucru are loc în cadrul campaniei anuale „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, desfășurată la nivel global, transmite moldova.unwomen.org.

UN Women Moldova și Premier Energy Moldova au decis să colaboreze în atingerea a două obiective comune: creșterea gradului de conștientizare a necesității eliminării violenței în bază de gen și promovarea egalității de gen la nivel de comunitate. Parteneriatul va dura un an și va începe printr-o campanie largă și inedită de promovare a contracarării violenței în bază de gen. Una dintre primele activități ce urmează a fi implementată este distribuirea pe larg a mesajelor de încurajare a persoanelor, care se confruntă cu violență sau cunosc alte persoane supuse violenței în bază de gen, să denunțe cazurile sau să ceară ajutorul de care au nevoie. Activitatea se încadrează în lista celor derulate în cadrul campaniei globale „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”, iar mesajele vor fi publicate pe facturile de energie electrică şi vor ajunge în casele a peste 920 de mii de locuitori din centrul și sudul țării.

Campania „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen” începe pe 25 noiembrie, de Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeii, și se încheie pe 10 decembrie, când se marca Ziua drepturilor omului. În 2021 genericul global al campaniei este „Elimină violența împotriva femeilor acum!”.

Un alt pas important pentru lupta cu violența împotriva femeilor, în Moldova, a fost ratificarea Conveției de la Istambul, de către Parlament. 

Parlamentul R. Moldova a aprobat pe 14 octombrie, ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), în lectura a doua. Astfel, tratatul a fost ratificat.

Convenția de la Istanbul este un tratat juridic internațional adoptat de Consiliul Europei la 11 mai 2011. Acesta are ca scop prevenirea violenței, protecția victimelor și trimiterea în judecată a abuzatorilor. Actul stabilește că tolerarea și nepedepsirea unor acte de violență împotriva femeilor precum violul, violența domestică, hărțuirea sexuală, căsătoriile forțate sau sterilizarea forțată constituie încălcări ale drepturilor omului și forme de discriminare pe criteriul de gen. Mai mult, Convenția de la Istanbul recunoaște că violența nu afectează doar femeile, ci societatea în ansamblu, fiind necesare măsuri naționale urgente pentru combaterea acestui fenomen. Astfel, documentul cere statelor să implementeze politici îndreptate împotriva acestui tip de violență, scrie stopviolenta.md.

Ce se va schimba odată cu ratificarea Convenției de la Istanbul?

Prin ratificarea Convenției, autoritățile Republicii Moldova se angajează:

– ca violența împotriva femeilor să fie pedepsită în mod corespunzător;
– să fie alocate resurse pentru asigurarea funcționalității centrelor de criză pentru victimele violenței;
– linii telefonice de urgență care să fie disponibile 24 din 24 de ore;
– adăposturi pentru victimele violenței;
– servicii de consiliere psihologică și juridică, etc.

Pentru a înțelege mai bine acest fenomen, dar și pentru a putea ajuta o victimă a violenței am cerut câteva sfaturi de la psihologul Maxim Orîndaș:

– Cum ne dăm seama că o femeie este victimă a violenței domestice? 

 Semnele unei violențe domestice pot fi observate în dependență de forma abuzului la care este supusă femeia: fizică, psihologică/ emoțională, sexuală, economică sau spirituală.

Cel mai ușor putem depista violența fizică. Aceasta este una din cele mai răspândite forme de violență domestică, de la care escaladează și celelalte tipuri. Printre semnele, care ne vorbesc de prezența unui astfel de abuz sunt:

– urmele de lovituri;
– cicatricile;
– tăieturile pe mâini, față, picioare și alte părți ale corpului;
– vânătăile/ umflăturile;
– fracturile;
– urmele de arsuri;
– leziunile abdominale și toracice;
– tulburările grastrointestinale.

Cât privește semnele abuzului psihologic/ emoțional, chiar dacă nu sunt atât de vizibile precum în cel fizic, sunt un șir de elemente care ne-ar da de bănuit că o femeie este victima acestuia:

– se simte tristă și fără valoare;
– suferă de depresie, anxietate;
– are tulburări de alimentație și somn;
– simte rușine și vinovăție;
– stima de sine este scăzută;
– prezintă comportament suicidar și de autovătămare;
– are fobii și tulburări de panică;
– poate consuma în exces alcool, țigări sau alte substanțe nocive;
– nu are încredere în cei din jur.

Abuzul economic sau financiar se manifestă prin deținerea de către abuzator al controlului asupra finanțelor cuplului. Deseori acesta se soldează cu interzicerea femeii de a poseda/ procura lucruri personale, chiar și de primă necesitate. Iar violența spirituală implică subestimarea sau interzicerea accesului la valorile culturale/ religioase și impunerea altora.

Cum poate o femeie să intuiască că partenerul ei poate fi violent? 

Abuzatorii nu sunt atât de ușor de depistat. Aceștia, de obicei, au o reputație bună în societate și nu prezintă careva suspiciuni pentru cei din jur. Cu siguranță, ați auzit chiar și astfel de expresii în raport cu vreo persoană violentă: „Nu îmi vine să cred, că el e așa! Părea un om așa de treabă!”.

Pentru o femeie, unul din indicatori, că partenerul său poate fi violent, este relația părinților săi și atmosfera generală în familie. Dacă tatăl acestuia are un comportament autoritar, în care să nu permită soției sale măcar o opinie să-și exprime sau ridică vocea, când nu este ascultat, atunci femeia ar trebui să fie mai precaută. Șansele ca partenerul ei să copieze comportamentul tatălui său sunt foarte mari.

Un alt indicator, care i-ar da un semnal de alarmă unei femei, ar fi comportamentul vulnerabil al partenerului său față de alcool sau diverse substanțe nocive și interesul sporit față jocurile de noroc.

Femeia ar trebui să fie atentă și la ce vorbește partenerul ei, în special, viziunea lui asupra rolurilor în societate. De obicei, abuzatorii se țin de rolurile sociale tradiționale, în care bărbatul este capul familiei și el decide totul, iar femeia este doar o „mașină” de făcut mâncare și copii.

Un partener abuziv mai are nevoia de a deține mereu controlul, fapt ce-i provoacă o gelozie exagerată, acuzându-și, fără niciun motiv, partenerul că înșală.

Dacă e să facem o schemă a comportamentului unui partener abuziv, ar arăta așa:

  1. tensiune în relație;
  2. episod de violență;
  3. perioada de scuze, cadouri și promisiuni;
  4. izolarea victimei;
  5. episod de violență repetat;
  6. insuflarea vinovăției victimei pentru comportamentul său.

De ce bărbații recurg la violența asupra partenerei de viață? (care pot fi cauzele)

OMS(Organizația Mondială a Sănătății) a făcut o cercetare prin care a descris foarte clar de ce bărbații recurg la violență asupra partenerei de viață. Și iată cele mai răspândite motive:

– nesupunerea față de bărbat;

– disputele;

– mâncarea nepreparată la timp;

– grija față de copii și casă insuficientă;

– suspiciunile de infidelitate;

– refuzul actului sexual;

– plecarea undeva fără permisiunea bărbatului;

– venitul financiar mic;

– consumul alcoolului și a altor substanțe nocive;

– experiența proprie de victimă;

– prezența unei tulburări de personalitate;

– credințele culturale;

– absența pedepsei violenței domestice.

Cum putem ajuta o victimă a violenței?

Părăsirea unei relații abuzive este o provocare excepțională, atât din punct de vedere emoțional, cât și practic. Procesul implică recunoașterea abuzului care are loc, găsirea de sprijin pentru a pleca în siguranță, procesarea experienței și a durerii sau a fricii rămase. De aceea ajutorul în astfel de situații este foarte important:

  1. În primul rând, să nu fim indiferenți când întâlnim astfel de persoane.
  2. Să ascultăm victima și să-i oferim compasiune.
  3. Să-i validăm emoțiile, trăirile și să fim înțelegători. În niciun caz, să n-o învinovățim.
  4. Să fim răbdători. Recuperarea și vindecarea necesită timp.
  5. Dacă ajutorul personal nu este suficient, să oferim sprijin în căutarea asistenței profesionale.
  6. Să încetăm să întrebăm femeile ce au făcut de au ajuns victimele unor astfel de relații toxice, ci să educăm societatea prin a condamna comportamentul bărbaților abuzivi, inclusiv prin anunțarea autorităților despre aceste cazuri, ulterior pedepsirea lor.

Spre final aș avea un mesaj: „Rupe tăcerea! Nu ai idee pe cine ajuți când vorbești despre asta. S-ar putea să fii un colac de salvare pentru cineva”, a adăugat psihologul Maxim Orîndaș.

Dacă ești victimă a violenței sau vrei să ajuți pe cineva te poți adresa la numărul de telefon: 0 8008 8008 (telefonul de încredere pentru fete și femei) Pentru apeluri de peste hotare, formați + 373 22 24 06 24.

Bibliografie: agerpres.ro /moldova.unwomen.org/ stopviolenta.md

Foto: multimedia.europarl.europa.eu

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: