În toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”. Ieri, Parlamentul Republicii Moldova, a votat un proiect de lege în acest sens.

Am întrebat 4 persoane ce cred despre această decizie și iată ce răspunsuri am recepționat:

Ludmila Talmazan, fotografă, jurnalistă, Soroca

E puțin să spun bucurie. Trăiesc un moment de fericire. Se înfăptuiește nu doar un act de dreptate, ci unul de cultură. Mult respect pentru deputații care au votat în prima lectură: Sintagma „limba română” – în toate legile Republicii Moldova! Pentru mine, care am lucrat mai mulți ani profesoară de limbă română, este o decizie întârziată. Demult, oamenii de știință, au cerut această schimbare în acte, căci în realitate există. Să nu ne învețe străinii cu scop de dezbinare sau mancurții analfabeți, fie ei și cu funcții înalte, cum se numește limba noastră. Pentru asta sunt poeții, istoricii, lingviștii, savanții… În Rep. Moldova se vorbește graiul moldovenesc al limbii române, am învățat de la profesorii mei, la Facultatea de Litere a USM. Și când îmi scrie „lecții” unul, care în 30 de ani nu a învățat nici grafia latină, conștientizez cât este de important să ridicăm nivelul de cultură al poporului, ca să nu cadă în capcane mincinoase, să nu-și vândă demnitatea, adevărul, pentru o porție de hrișcă, ci să stea drept în fața provocărilor. Când ai un bagaj de cunoștințe, de valori, trăiești la un alt nivel de conștiință națională. Te simți Om, cu rădăcini, cu viitor. Un popor cult va alege o guvernare adecvată, care să-l reprezinte. Limba Română este patria mea, a zis poetul Nichita Stănescu.

O luăm cu noi peste hotare și tot ea ne aduce acasă. Să o respectăm zi de zi, vorbind-o corect și cu demnitate!

 

Andrei Sprincean, jurist, ghid de turism, Chișinău
Limba moldovenească „vseo”. 🫤 După o fugă de decenii 𝗟𝗶𝗺𝗯𝗮 𝗥𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗮̆ a sosit acasă. Deputații PAS au votat introducerea în legi a termenului „limba română”, potrivit deciziei Curții Constituționale din 2013, care a subliniat că declarația de independență are valoare juridică superioară, unde se menționează că limba oficială a țării este româna.
Începând cu anul 2023, pe 31 august, vom sărbători „Limba română” nu „Limba noastră”.
În toată legislația Republicii Moldova, sintagma „limba română” va lua locul „limbii moldovenești”.
Vor fi înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”.
„A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte”, spunea Nichita Stănescu.

 

Nadia Popopvici, profesoară, Bologna

Problema identitară e consecința anexării Basarabiei la URSS și tendința ulterioară a autorităților de atunci, de rusificare a populației prin impunerea alfabetului chirilic, introducerea limbii ruse ca instrument de bază a comunicării, studierea istoriei falsificate și a culturii sovietice în mod prioritar. Ruperea Basarabiei de la URSS ne-a oferit șansa de a reveni la originile istorice, la redobândirea identității naționale și la recuperarea valorilor pierdute în perioada ocupației din partea rușilor.

Dorința de libertate și elanul basarabenilor de a prelua parcursul istoric independent a fost exprimat prin revenirea la alfabetul latin, la tricolor, la stemă, la imnul „Deșteaptă-te, Române”, la schimbarea denumirii limbii oficiale și la toate simbolurile și valorile naționale românești. Deoarece acțiunile guvernărilor precedente proruse au deviat, prin decizii antinaționale, calea noastră autentică, acum ne aflăm într-o luptă continuă pentru originalitate ca popor.

Votul recent de reconfirmare a limbii române ca limbă oficială în Republica Moldova a fost o necesitate și o obligație a deputaților parlamentului RM. E o datorie, nicidecum un merit, să se dea contur bine definit valorilor naționale. Știrbirea identității naționale e o problemă gravă și suntem obligați, prin efort comun, să corectăm erorile guvernărilor precedente și să valorificăm pilonii de bază pe care se ține orice națiune: limba, istoria și pământul.

Limba română este limba oficială a Republicii Moldova și nu avem dreptul să permitem nimănui să ne impună alte denumiri.

 

 

Galina Vieru, artist plastic, poetă, Chișinău

Limba română e țara, casa și esența mea!

Am crescut cu acest grai și nu doar, mama mea o viață ne-a predat nouă și multor generații de elevi Limba Română. Am fost un copil fericit de la sat, care auzea limbile străine doar pe la televizor.
Data de 2 martie 2023 mi-a adus sărbătoare în suflet deoarece de mult e timpul să ne simțim la noi acasă cu adevărat.
Cei care s-au născut aici, sau au venit după un trai cu soare și fructe dulci, iar după multe, multe decenii refuză să învețe și să vorbească Limba Română, de fapt manifestă pentru noi o lipsă totală
de respect. Unii nu cunosc istoria, alții periodic o rescriu, alții joacă roluri bine plătite, dar obligațiunea noastră este să demonstrăm că știm cu adevărat cine suntem, de unde venim și care este limba țării noastre. Am fost și suntem un popor primitor, dar vom fi respectați la noi acasă doar atunci când vom fi un popor trezit, conștient, vertical și determinat.
Ca om de cultură am roșit ieri când un buchet de deputați din opoziție, în Parlament, boicotau Limba Română. Acest circ ieftin, la care cu toți am fost martori pasivi, constant, de la obținerea
Independenței Republicii Moldova, ne-a ținut pașii legați, ne-a dus înapoi, ne-a privat de evoluția pe care am fi putut să o avem în ultimile decenii.
Ar părea un lucru simplu statutul obținut ieri de Limba Română, dar această schimbare vorbește despre faptul că noi ca societate ne-am închegat, ne-am maturizat, ne-am determinat și vrem să fim cu adevărat liberi. Libertatea scoate de sub jug orice popor manipulat.
Am dus pe umeri povara, umilința aș spune de a demonstra respect, loialitate, prietenie pentru oaspetele nepoftit, fapt cu care ne-am deprins. E timpul ca toți cei care au ignorat cu vehemență
adevărata origine culturală și istorică a Republicii Moldova, dar trăiesc aici, să învețe Limba Română, să o respecte și să se încadreze în regulile unei societăți care merge încet, dar sigur spre Europa.