Aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova sunt nemulțumiți de nivelul lor de trai, iar pesimismul în rândul populației este în creștere. În ultimii ani, numărul celor care privesc cu optimism situația personală a scăzut, în timp ce ponderea celor pesimiști s-a dublat. Datele se regăsesc în Barometrul socio-politic pentru luna noiembrie 2026, prezentat de compania sociologică IMAS.

Potrivit sondajului, 49% dintre respondenți se declară nemulțumiți de modul în care trăiesc, în timp ce doar 28% spun că sunt mulțumiți.

În același timp, ponderea optimiștilor a coborât de la 38–39%, cât se înregistra în ultimii doi-trei ani, la 27% în prezent. În schimb, numărul pesimiștilor a crescut de la 18% la 36%.

Prețurile la energie și carburanți, principalele motive de nemulțumire

Cele mai mari nemulțumiri vizează modul în care este gestionată situația prețurilor la resursele energetice. Astfel, 90% dintre participanții la sondaj sunt nemulțumiți de prețurile la energia electrică, 89% critică situația prețurilor la benzină și motorină, iar 81% sunt nemulțumiți de costul gazelor naturale.

Datoria publică reprezintă un alt motiv de îngrijorare. Jumătate dintre respondenți spun că sunt foarte preocupați de nivelul acesteia și consideră că statul ar trebui să reducă datoria.

Alți 26% cred că aceasta ar putea provoca probleme financiare în viitor. Doar 5% consideră că nivelul datoriei este unul normal, în timp ce 15% susțin că împrumuturile sunt justificate atât timp cât sunt menținute sub control.

Cine este responsabil pentru criza apei

Respondenții au fost întrebați și despre cauzele crizei apei. Cea mai mare parte, 40%, consideră că responsabilitatea revine autorităților din Republica Moldova, pe care le acuză de lipsa unor măsuri luate la timp sau de negocieri insuficiente cu Ucraina.

Alți 29% pun situația pe seama secetei prelungite și a lipsei precipitațiilor, în timp ce 20% consideră că autoritățile ucrainene au redus prea mult cantitatea de apă de pe Nistru.

Educația se bucură de cea mai mare încredere

În clasamentul încrederii în instituții, domeniul educației ocupă primul loc. Astfel, 61% dintre participanți au acordat note între 7 și 10 grădinițelor, școlilor și universităților.

Biserica se situează pe locul următor, cu un nivel de încredere de 57%, în timp ce instituțiile de sănătate publică au obținut aproximativ 40%.

Sondajul IMAS a fost realizat pe un eșantion de 1.116 persoane cu vârsta de peste 18 ani, din 86 de localități ale țării. Datele au fost colectate în perioada 19 octombrie – 9 noiembrie, prin interviuri față în față, în limbile română și rusă. Marja de eroare este de ±3%.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: