Conflictul din Ucraina a pus pe drumuri mai mult de două milioane şi jumătate de oameni. Atunci când după ușă e război, nu mai contează bagajele, dar totuși cât de puțin, oamenii au încercat să-și ia strictul necesar cu ei. Cei de la Tvr.ro, ne-au arătat cum arată „viața într-o valiză”. 

Ucrainenii adăpostiți la centrul MoldExpo din Chișinău au mărturisit pentru tvr.ro că, pe lângă strictul necesar, au înghesuit în valize şi lucruri care să le dea putere morală pentru a-și putea continua drumul. Printre acestea se numără fotografii ale celor dragi, Biblia sau jucăria preferată a copilului.

O femeie din Nikolaev a venit în Republica Moldova cu cei doi copii ai săi şi cu nepoţica. Ea spune că nu a reușit să-și ia prea multe lucruri.

„Era important să luăm în primul rând actele, hainele copiilor, hainele mele, inclusiv pe cele de noapte, şlapi.”

Femeia admite că nu a putut să pornească la drum fără Biblie şi câteva icoane mici. În aceste vremuri, doar credinţa îi mai dă putere, a mărturisit ea. 

„Am cu mine icoana Maicii Domnului, Evangheliile, lumânări. Tocmai luasem un kilogram de lumânări ca să mă rog. Domnul nostru Iisus Hristos. Evanghelia. Credinţa e cel mai important lucru în viaţa unui om. Fără ea, omul nu poate trăi”. 

Foarte mulţi oameni s-au refugiat împreună cu animalele de companie, pe care le consideră membri ai familiei. Ei nu concep să le lase în urmă.

„Nu l-am putut lăsa pentru că este greu să fac asta. El este deja membru de familie.”

Cu lacrimi în ochi, refugiaţii regretă că nu au putut să-i ia cu ei şi pe cei dragi.

„Soţul a rămas să apere ţara, locuinţa recent renovată. Totul a rămas acolo, nu am luat cu noi nimic. Dorim foarte mult să mergem acasă. Cei dragi au rămas să ne apere ţara”. 

Cei care s-au refugiat din calea războiului spun că nu s-au gândit vreodată că viaţa lor poate încăpea în câteva valize. Aşa că oamenii şi-au luat cu ei strictul necesar şi au pornit la drum cu gândul că se vor întoarce cât mai curând acasă.

„Vrem să ne întoarcem acasă. Azi am vorbit cu mama şi mi-au dat lacrimile. Vreau acasă şi copiii vor. Vrem să ne întoarcem înapoi. Sper să rămână casa întreagă şi să avem unde ne întoarce, pentru că nu am nimic mai mult”. 

Sursa: Tvr.ro

Distribuie articolul: