Odată cu pandemia COVID-19 și apariția vaccinului putem spune că populația s-a divizat în două echipe: cei care cred în virus și vaccin, și s-au imunizat fără ezitare, și cei care sunt împotriva vaccinului. Cel mai rău este că aceste două părți ajung să se certe și să urască. 

Astăzi asistăm la efectele pandemiei SARS-COV-2, la o răspândire accelerată a virusului (221 de teritorii), cu peste 260 de milioane de cazuri confirmate și peste 5 milioane de decese.

În aceste condiții, existența unui vaccin poate să reprezinte una dintre modalitățile pe care societatea le are la îndemână pentru a opri pandemia. Cu toate acestea, sunt foarte mulți oameni care aleg să nu se vaccineze. Există, desigur, și cei care vor să se vaccineze, dar nu au reușit încă pentru că nu le este accesibil vaccinul din diferite motive. Însă mult mai interesant din perspectivă psihologică este cazul celor care aleg să nu se vaccineze.

Psihologul Ciprian Vasile Vasiu a întocmit un top, pentru psihoteca.ro, ale caracteristicilor psihologice ale persoanelor care refuză vaccinul 

Gândirea conspiraționistă

Conspirația este o perspectivă despre viață conform căreia lumea este condusă în secret de către o grupare de elită. Există anumite persoane care aderă la această perspectivă, fiind foarte greu de convins să-și schimbe punctul de vedere. Ele tind să manifeste atitudini antiștiință în general, inclusiv atitudini antivaccin. Iar un studiu foarte recent a arătat că cei care refuză să se vaccineze tind să fie mai egocentrici, mai neîncrezători în experți și autoritate (ex: medici, oameni de știință etc), cu tendințe paranoide (suspiciune exagerată, neîncredere generalizată în ceilalți), dar și cu convingeri religioase extrem de puternice.

Frica

Fiecare avem sensibilități diferite. Unii ne temem de înălțimi, alții de păianjeni, alții de ace. Temerile sau reacția de respingere poate fi declanșată de factori diferiți, iar de multe ori ne e rușine să recunoaștem aversiunile în mod public sau chiar și față de noi înșine. Însă, mintea umană este creativă și reușește să găsească scuze și justificări pentru a evita lucrurile care ne sperie. De aceea, nu de puține ori, cei care se tem de ace sau de medici sunt mai înclinați să ”aștepte” înainte să-și facă vaccinul, ”că nu știm încă ce implicații pe termen lung are”. Prin urmare, atitudinea antivaccin poate fi doar un paravan.

Reactanța

Una dintre funcțiile unei atitudini este de a comunica ce tip de persoană sunt. Astfel că, în momentul în care cineva alege să se împotrivească „autorității”, face acest lucru și pentru a-și confirma sieși și celorlalți că e un nonconformist. O atitudine de acest tip îl face să se simtă special și poate să ducă la creșterea stimei de sine. Mai mult, argumentele contrare acestei poziții care-i alimentează stima de sine pot fi percepute ca amenințătoare și să declanșeze reacții de furie. Desigur, mecanismul este exact același și pentru cei care asociază decizia de a se vaccina cu propria stimă de sine, iar reacția la conta-argumente va fi și ea de furie sau iritare.

Smerenia intelectuală

Smerenia intelectuală este o trăsătură de caracter ce permite oamenilor să accepte că și ei sunt supuși greșelii, fiind astfel dispuși să-și schimbe părerea sau perspectiva când sunt confruntați cu argumente solide și convingătoare. Cercetările arată că această virtute este mai frecventă în rândul celor care susțin vaccinul decât printre cei care au o atitudine antivaccin.

Personalitatea

Modelul de personalitate Big 5 este cel mai bine susținut empiric model al personalității umane. Conform acestui model, există cinci trăsături principale de personalitate: extraversiunea, neuroticismul, conștiiinciozitatea, agreabilitatea și deschiderea la experiențe. Fiind foarte stabile în timp (i.e. se schimbă puțin și greu), aceste trăsături de personalitate pot să reprezinte predictori buni ai comportamentelor viitoare. Studiile recente au asociat cel puțin 3 dintre aceste trăsături cu atitudinea față de vaccinare.

Conștiinciozitatea. O persoană cu o conștiinciozitate ridicată este meticuloasă, analitică, muncește mult și iubește să muncească. Îi plac regulile, ordinea, disciplina și e important pentru ea să obțină cele mai bune rezultate. Datele arată faptul că persoanele care sunt conștiincioase par să manifeste mai degrabă atitudini pro-vaccin.

Neuroticismul presupune o înclinație către experimentarea unor stări emoționale negative, precum depresia, anxietatea, furia, irascibilitatea, etc. Cei care prezintă niveluri ridicate de neuroticism sunt persoane cărora le sare țandăra mai repede, se implică mult emoțional, văd mai degrabă partea goală a paharului decât pe cea plină. Persoanele care manifestă atitudini antivaccin tind să aibă și un nivel ridicat de neuroticism (Murhy et al, 2021; Lin & Wang, 2020).

Agreabilitatea este o trăsătură de personalitate caracterizată prin: încredere, onestitate, altruism, complianță, modestie și blândețe. Cei care manifestă o agreabilitate ridicată tind să evite conflictele, sunt deschiși la o rezolvare amiabilă a problemei și dispuși la compromisuri. Cu alte cuvinte, au o viziune mai optimistă asupra naturii umane. Pe de altă parte, persoanele care au un nivel scăzut al agreabilității au tendința de a pune interesul propriu pe primul loc. Uneori scepticismul lor cu privire la cei din jur îi determină să fie suspicioși, neprietenoși și necooperanți. Persoanele care manifestă atitudini provaccin tind să fie mai agreabile (Lin and Wang 2020).

Concluzii

Caracteristicile psihologice prezentate în acest articol sunt rezultatul unei interpretări statistice a datelor. Asta înseamnă că un anumit procent din oameni pot fi descriși de o anumită caracteristică și alt procent de altă caracteristică. Prin urmare, orice generalizare nu are niciun fundament.

Sub rezerva de mai sus, campaniile de promovare a vaccinării ar trebui să ia în considerare atât caracteristicile de personalitate, predispoziția de a crede în conspirații, dar și celelalte mecanisme psihologice care pot împiedica procesarea mesajelor persuasive pro-vaccinare.

Atitudinea antivaccin, credința în mituri (i.e. idei care nu au corespondent în realitate) și fake news, precum și rezistența considerabilă a acestor atitudini și credințe în fața oricăror încercări de a fi modificate sunt tot atâtea motive să le studiem mai departe, să încercăm să le înțelegem și să explorăm noi modalități de a comunica clar și persuasiv cu cei care le susțin. Pentru că persuasiunea este singura forță justificată într-o democrație.

Sursa: psihoteca.ro

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: