Circulația rutieră pe Transfăgărășan s-a  redeschis de vineri dimineață, pe cel mai spectaculos sector al șoselei transcarpatice, între Bâlea Cascadă și Piscul Negru. Șoferii sunt atenționați să țină cont atât de instabilitatea vremii, cât și de prezența urșilor pe traseu, transmite adevarul.ro.

Vineri, 6 iunie, începând cu ora 7:00, s-a redeschis circulația rutieră pe Transfăgărășan (DN 7C), în zona alpină (inaccesibilă până în prezent), pe sectorul cuprins între Bâlea Cascadă (județul Sibiu) și Piscul Negru (județul Argeș), pe o distanță de 30 de kilometri, între km 130+800 și km 104+000.

„Circulația va fi permisă între orele 7:00 – 21:00, iar în cazul unor fenomene meteorologice nefavorabile, drumul va fi închis temporar până când vremea va permite redeschiderea acestuia în condiții de siguranță. Facem apel la conducătorii auto să circule prudent, să adapteze viteza la condițiile de trafic, mai ales având în vedere faptul că la altitudini instabilitatea atmosferică duce la apariția de fenomene meteorologice spontane care afectează vizibilitatea”, a informat Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

Șoferii care tranzitează acest sector de drum sunt atenționați că, în ultima perioadă, a fost semnalată prezența urșilor în apropierea părții carosabile și sunt sfătuiți să nu se apropie de animale, să nu le hrănească și să informeze imediat autoritățile despre prezența acestora.

Povestea spectaculosului drum alpin din România

Transfăgărășanul, șoseaua montană care leagă județele Argeș și Sibiu, a fost construită în doar patru ani, cu eforturile considerabile depuse de mii de oameni, majoritatea militari. Aceștia au reprezentat principala forță de muncă, fiind mobilizați de regimul comunist pentru lucrări de interes public.

Șoseaua traversează Carpații prin căldarea Bâlea din Munții Făgăraș, urcând până la altitudinea de 2.042 de metri, în apropierea Lacului Bâlea. A fost inaugurată în septembrie 1974 de Nicolae Ceaușescu și este considerată una dintre cele mai complexe lucrări de infrastructură rutieră realizate înainte de 1990, dificultatea fiind dată de relieful montan accidentat.

Potrivit datelor publicate la acea vreme, pentru construcția Transfăgărășanului au fost excavați patru milioane de metri cubi de rocă, s-au realizat 28 de poduri și viaducte, precum și 550 de podețe. Tunelul de 884 de metri, situat în apropierea Lacului Bâlea, a reprezentat una dintre cele mai dificile etape, fiind necesară străpungerea ultimului obstacol spre celălalt versant al Munților Făgăraș.

Condițiile de lucru au fost extrem de dificile, mai ales la altitudine, unde zăpada și viscolul au provocat frecvent întreruperi. În iarna anului 1973, de exemplu, 180 de persoane au rămas blocate în Căldarea Bâlei din cauza viscolului, fiind nevoie de intervenția utilajelor grele pentru salvarea acestora.

Pentru a reduce costurile investiției, conducerea statului a însărcinat Armata Română cu realizarea drumului. Cea mai complexă lucrare de pe traseu a fost Tunelul Bâlea – Capra, realizat între 1972 și 1974. Pentru finalizarea acestuia au fost dislocați peste 41.000 de metri cubi de piatră și s-au folosit 20 de tone de explozibil, muncitorii fiind nevoiți să lucreze în condiții extreme, inclusiv pe timpul iernii.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: