1. Mica enciclopedie Hygge. Rețeta daneză a fericirii de Meik Wiking – despre Danemarca se știe că e cea mai fericită țară din lume. Îmbrățișează filosofia Hygge și devino și tu mai fericit/ă cu acest ghid definitiv al filozofiei daneze a confortului, comunității și bunăstării.

Așadar, din această enciclopede vei afla în detaliu și cu exemplificări multiple despre ce este Hygge. Meik Wiking, autorul ghidului, este directorul Institutului de Cercetare a Fericirii din Copenhaga și și-a petrecut ani din viață studiind magia vieții daneze, de la alegerea corpului de iluminat ideal, la planificarea unei cine sau de la crearea unei truse Hygge de urgență, până la modalitatea în care trebuie să te îmbraci, ca să te simți Hygge. Hygge este un sentiment de confort, împreună și bunăstare. „Hygge este despre o atmosferă și o experiență”, explică Wiking. „Este vorba de a fi alături de oamenii pe care îi iubim. Un sentiment de casă. Un sentiment că suntem în siguranță.”

2. Avantajul fericirii de Shawn Achor a apărut în 2010 și detaliază ideile autorului asupra principiilor psihologice ale fericirii, ale succesului în viață și ale performanței muncii. Nu există nicio cale spre fericire. Fericirea este calea. Or, pe măsură ce devenim mai pozitivi, creierul nostru devine mai creativ, mai motivat, mai energic, mai rezilient, mai sănătos și mai productiv.

 

Bazat pe cel mai mare studiu realizat vreodată asupra fericirii și a potențialului uman (studiu realizat de autor pe mai mult de 1600 de studenți), Shawn Achor, lector la Harvard, ne împărtășește șapte principii de bază ale psihologiei pozitive pe care fiecare dintre noi le poate utiliza pentru a-și îmbunătăți performanțele și a obține un avantaj competitiv la locul de muncă.

Mulți sunt cei care cred că abia atunci când vor avea succes, vor fi fericiți. Dar cele mai recente cercetări ale experților în psihologie pozitivă și neuroștiințe demonstrează că ideea asta este complet greșită. În esență, lucrurile stau exact pe dos: fericirea duce la succes, nu invers. Așadar, putem să ne reconstruim modul de gândire și să devenim mai optimiști. Cartea ne ajută practic să obținem un mod de gândire „mai” pozitiv.

3. Flux: Psihologia fericirii (Flow: The Psychology of Optimal Experience) este o carte scrisă de Mihaly Csikszentmihalyi ce ne ajută să înțelegem în profunzime conceptul psihologic de „flux”. Acest concept ne facilitează reconectarea la sine, prin activitățile pe care le facem, ca să obținem pacea și liniștea, aflându-ne la muncă.

Fluxul este starea de beatitudine, de conectare totală la sine, pe care o resimți în timp ce faci o activitate care te prinde și în care pot trece ore și ore, fără ca tu să sesizezi trecerea timpului. Fluxul vine de la concentrare absolută și de la implicare totală, ca în copilărie, când ne lăsam furați de joc, fără să ne dăm seama. Atunci când acționăm liber, de dragul acțiunii în sine, este mai mare probabilitatea de a ne găsi fluxul.

Așadar, cartea Flux: Psihologia fericirii ne învață cum, prin ordonarea informației din conștiință, putem descoperi adevărată fericire și ne putem crește simțitor calitatea vieții.

Cercetările și descoperirile lui Csikszentmihalyi vin să demonstreze că, de fapt, putem să ne simțim mult mai bine când facem activitățile care ne prind, chiar decât când ne petrecem timpul liber într-un mod cât se poate de banal. Se pare că viața noastră e cu adevărat satisfăcătoare în prezența acestei stări speciale a conștiinței numită flux. În starea de flux, oamenii trăiesc un sentiment profund de bucurie, creativitate și implicare completă.

4. „Ghidul Nordic pentru a trăi cu 10 ani mai mult. 10 sfaturi simple pentu o viață mai fericită și mai sănătoasă” de Bertil Marklund – o carte pragmatică, în care este sintetizat stilul de viață simplu și sănătos al scandinavilor, care le asigură o existență mai liniștită, mai sănătoasă și mai plină de sens.

Adoptând un stil direct și simplu, doctorul suedez Bertil Marklund apelează la rezultatele cercetărilor științifice de ultimă oră și prezintă cele zece reguli de aur pentru o viață sănătoasă.

Somnul, nutriția, activitatea fizică și cum să ne ferim de impactul negativ al stresului sunt doar câteva dintre secretele dezvăluite de această carte.

Dr. Bertil Marklund este doctor în medicină, cercetător, autor, profesor de medicină generală și specialist în sănătate publică. A lucrat cu pacienți ca medic generalist timp de peste patru decenii.

De asemenea, autorul prezintă în premieră conceptul de lagom, sau ceea ce înțeleg suedezii prin moderație. Cu toții putem adopta cele zece sfaturi menționate în carte fără să ne schimbăm radical modul în care trăim.

5. „Cum să trăiești douăzeci și patru de ore pe zi” de Arnold Bennett  este o scurtă carte de auto-ajutor (scrisă în special pentru muncitorii cu gulere albe care se acumulase de la apariția Revoluției Industriale) despre organizarea zilnică a timpului. A fost publicată în îndepărtatul 1908. A fost tradusă în mai multe limbi, printre care portugheză, japoneză și indoneziană.

 

Bennett a abordat problematica rutinei de la muncă cu 40 de ore lucrate pe săptămână într-o total detașare de „fericizarea personală”: trezirea, pregătirea pentru muncă, munca cât mai puțin posibil în timpul zilei de lucru, plecarea acasă, relaxarea, somnul și repetarea procesului a doua zi. Autorul spune că acesta nu este un trai adevărat și satisfăcător.

Formula propusă la schimb de Arnold Bennett este să se profite de timpul personal: la începutul zilei, trezindu-se devreme, și la călătoria spre serviciu, în drum spre casă de la serviciu, la orele de seară și mai ales în weekend. El propune ca activități de recreere și dezvoltare: citirea cărților, interesul pentru artă și cultură, reflectarea asupra vieții, și învățarea autodisciplinei.

Iată ce sfaturi mai oferă cartea:

  • Să iei ziua de 24 de ore ca două zile separate, una cuprinzând ziua de lucru de 8 ore și cealaltă o zi personală de 16 ore, care trebuie luată în considerare și utilizată.
  • Reflectează asupra ta, atunci când nu ai ale căi de a e dezvolta (de exemplu în transportul public).
  • Timp 90 de minute pe seară, timp de trei seri pe săptămână, folosește timpul pentru a te autoeduca. Pe parcursul săptămânilor și lunilor, cunoștințele dobândite în acele minute se vor aduna la o cantitate semnificativă.
  • Literatura nu este singurul mijloc de auto-îmbunătățire. Alte lecturi pot fi foarte benefice, se poate studia despre istorie, geografie sau filozofie.
  • Autorul nu recomandă citirea de romane pentru auto-îmbunătățire. El recomandă cu căldură poezia, în special romanele în versuri, precum Paradisul pierdut al lui John Milton.

Bennett însuși a spus că această carte: „mi-a adus mai multe scrisori de apreciere decât toate celelalte cărți ale mele reunite”. Volumul a avut un succes deosebit în SUA, unde Henry Ford a cumpărat 500 de exemplare pentru a le oferi prietenilor și angajaților săi.

Distribuie articolul: