Inegalitățile existente pe piața muncii din Republica Moldova se reflectă și în cazul tinerilor, cei mai descurajați fiind tinerele femei și tinerii de la sate. Începând cu 19 ani, majoritatea tinerilor încep să își caute primul loc de muncă, ceea ce le ia în medie 8-9 luni. Însă, până ajung să obțină un post de muncă stabil, sunt nevoiți să aștepte trei ani. Pentru femei, încadrarea pe piața internă durează cu nouă luni mai mult. În cazul tinerilor din mediu rural, doar jumătate din aceștia reușesc să își găsească un loc de muncă.

Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Tinerii pe piața muncii din Republica Moldova: competențe și aspirații”, elaborat de Observatorul de competențe axat pe tineri. Observatorul a fost creat de PNUD Moldova și Institutul Național de Cercetări Economice. Cercetarea a fost elaborată cu sprijinul Facilității Catalitice a PNUD Eurasia, finanțată de Guvernul Turciei.

În prezent, fiecare a cincea persoană încadrată în câmpul muncii are 15–29 de ani. Ceea ce caracterizează traseul profesional al tinerilor este modificarea sferei de activitate, generând astfel costuri economice și sociale și diminuând productivitatea muncii.

„Tinerilor le este greu să reușească în carieră din cauza unor combinații de factori: insuficiența locurilor de muncă decente, tinerii angajați câștigând lunar un salariu mediu cu circa 35% mai puțin decât salariul mediu lunar pe țară, pe de o parte și competențele de muncă fragile, pe de alta. Iată de ce e nevoie de a experimenta noi abordări, pentru ca cerințele pieței muncii să fie în armonie cu formarea profesională”, afirmă Dumitru Vasilescu, manager de proiect la PNUD Moldova.

Fiecare al patrulea tânăr are un loc de muncă informal, mai constată studiul. În muncile informale sunt implicați de regulă tinerii cu nivel de educație mai jos: fiecare al doilea are doar studii gimnaziale, iar doi din cinci – studii generale sau vocaționale.

Autorii studiului au mai analizat corelarea dintre sistemul educațional și piața muncii. Astfel, în ultimii ani, se înregistrează creșterea persoanelor supra-calificate în rândul angajaților cu studii superioare (21% în anul 2015), pe când printre angajații cu studii secundare, ponderea lucrătorilor supra-calificați s-a micșorat de două ori în perioada 2010–2015.

„Aceasta înseamnă că oportunitățile scăzute de angajare conform calificării impun deseori persoanele pregătite să accepte munci inferioare nivelului lor de calificare. În plus, utilizarea necorespunzătoare a abilităților și supra-educația duc la pierderea de competențe. Pe de altă parte, și statul este în pierdere, fiindcă potențialul productiv în economie nu este pe deplin folosit”, spune Dumitru Vasilescu.

La celălalt pol, ocupațiile unde se întâlnesc tineri sub-educați sunt: conducători/manageri (circa 9%), specialiști şi tehnicieni, în medie câte 5% dintre tineri. Sub-educaţia capitalului uman de muncă poate avea un impact negativ asupra productivității muncii și poate constitui un obstacol pentru creșterea economică.

Studiul recomandă creșterea gradului de adecvare a formării profesionale la necesitățile reale ale economiei prin atragerea mediului de afaceri în elaborarea ofertei educaționale și în desfășurarea stagiilor.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: