Era tehnologiilor vine la pachet cu multe provocări, una din cele mai frecvente rămâne a fi rețelele de socializare și ce ajungem să postăm pe paginile personale. De Ziua Internațională a selfie-urilor, dr. în psihologie Aurelia Balan ne dezvăluie care sunt pericolele unui selfie, aparent inofensiv. 

Odată cu apariția și dezvoltarea rețelelor sociale și a gadget-urilor, au apărut o serie de manifestări noi în sfera problemelor de sănătate mentală. Fotografia de tip „selfie” a devenit cea mai folosită metodă de relaționare în mediile sociale online.

Selfie este o fotografie autoportret, realizată digital, cel mai des pentru a fi postată pe rețele de socializare.

Această fotografie reprezintă o problemă în sine pentru că mulți apelează la ea, dar contează cât de des apelăm la ea. Contează dacă postezi o poză pe zi sau mai multe. Dacă vorbim de un abuz al acestui tip de fotografie, atunci cred că este vorba de o dereglare comportamentală și este nevoie de ajutor de specialitate, pentru că acea persoană suferă de o prea mare lipsă de încredere în el. Mulți tineri ajung să trăiască doar pentru selfie și ignoră viața reală.

Fotografia de tip „selfie” se poate dovedi și periculoasă. Amploarea acestui fenomen a făcut ca tinerii să își dorească fotografii în locuri dintre cele mai periculoase, iar unii dintre ei și-au pierdut viața. În plus, modul în care multe persoane își modifică înfățișarea și/sau poziția corpului în acest tip de fotografii, ne duce ușor cu gândul la anumite patologii. Selfita (selfitis) este o problemă psihică, iar persoanele care simt nevoia să publice mereu fotografii cu propria persoană în media de socializare au nevoie de ajutor specializat.

Sunt identificate trei forme clinice ale acestei patologii:

  1. Borderline selfitis (manifestare la limita normalului): realizarea a până la 3 selfie-uri zilnice, dar fără că acestea să fie postate pe rețelele sociale.
  2. Acute selfitis (manifestare acută): realizarea a până la 3 selfie-uri zilnice și postarea fiecăruia dintre acestea pe rețelele de socializare.
  3. Chronic selfitis (manifestare cronică severă): nevoie incontrolabilă de a face selfie-uri, în fiecare oră și postarea acestora pe rețelele de socializare de mai mult de 6 ori pe zi.

Acest sindrom este întâlnit cu precădere la adolescenți, fapt care îl leagă strâns de modificările hormonale specifice vârstei și de nevoia acută de definire a personalității la această vârstă.

Să nu uităm de teribilismul acestei perioade.

Dacă vrei să testezi și tu dacă suferi de această boală, e destul de simplu. Atribuie acestor afirmații o valoare de la 1 la 5, 1 pentru „dezacord puternic” și 5 pentru „acord puternic”. Fii sincer în răspunsuri. La final, adună totul. Cu cât e mai mare decât 100 scorul tău, cu atât mai probabil este să suferi de selfită.

1. Când fac selfie-uri mă simt mai bine cu mediul în care mă aflu.

2. Când dau share la selfie-uri creez o competiție sănătoasă cu prietenii și colegii mei.

3. Câștig foarte multă atenție când dau share la selfie-uri pe rețelele de socializare.

4. Sunt capabil să îmi reduc nivelul de stres prin a face selfie-uri.

5. Mă simt mai încrezător când fac selfie-uri.

6. Sunt mai acceptat în grupul de prieteni când fac selfie-uri și când le postez pe social media.

7. Pot să mă exprim mai mult în mediul meu prin selfie-uri.

8. Când pozez în mai multe feluri în selfie-uri îmi crește statutul social.

9. Mă simt mai popular pe rețelele sociale când postez selfie-uri.

10. Când fac mai multe selfie-uri mi se îmbunătățește dispoziția și mă face fericit.

11. Devin mai pozitiv față de mine când fac selfie-uri.

12. Devin un membru puternic al grupului de prieteni când fac selfie-uri.

13. Realizarea selfie-urilor oferă amintiri mai bune despre ocazie și experiență.

14. Postez frecvent selfie-uri pe rețelele de socializare pentru a primi like-uri și comentarii.

15. Prin postarea de selfie-uri, mă aștept ca prietenii mei să mă aprecieze.

16. Când fac selfie-uri mi se modifică instantaneu dispoziția.

17. Fac mai multe selfie-uri și mă uit la ele în privat pentru a-mi crește stima de sine.

18. Când nu fac selfie-uri, mă simt detașat de grupul de prieteni.

19. Fac selfie-uri ca trofee pentru amintiri viitoare.

20. Folosesc instrumente de editare foto pentru a-mi îmbunătăți selfie-urile astfel încât să arate mai bine.

Iar dacă simți că spațiul virtual îți sugrumă viața reală neapărat ia atitudine. Nu te descurci fără ajutor? Apelează la specialist. Sunt elaborate deja programe specializate pentru depășirea acestor stări.

Doctor în psihologie, Aurelia Balan.

Foto: Instagram.com

Vezi și: 5 pași fundamentali către iubirea de sine, recomandați de dr. în psihologie Aurelia Balan

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: