Premieră pentru țara noastră. Zeci de educatoare din UTA Gagauz-Yeri au fost instruite cum să reacţioneze atunci când descoperă că în familiile copiilor din grădiniţă sunt cazuri de violenţă. Cadrele didactice au învăţat să se autosesizeze imediat ce depistează semne de pericol şi să colaboreze în acest sens cu organele de justiție în soluţionarea lor. Acţiunea se înscrie în proiectul „Combaterea violenței împotriva femeilor în Republica Moldova: explorând și învățând din soluțiile locale”, implementat de PNUD cu sprijinul Republicii Coreea.

În satul Chirsova, o localitate multietnică din autonomia găgăuză, funcţionează două grădiniţe cu un contingent total de circa 400 de copii, majoritatea etnici bulgari și găgăuzi. Până acum, niciuna dintre cele peste 20 de educatoare care muncesc aici nu a beneficiat de instruiri de prevenire a violenţei.

„Unii copii vin la grădiniţă cu vânătăi”

Ecaterina Arabadji este angajată la grădiniţă de mai bine de 30 de ani. De-a lungul anilor, la fel ca şi ceilalţi colegi ai săi, a identificat mai multe familii în care au loc abuzuri şi violenţă. „Educatoarea este una dintre primele persoane care îşi dă seama că într-o familie există o problemă. Unii copii vin la grădiniţă cu vânătăi, alţii ne spun foarte sincer că tata o bate pe mama sau că părinţii lor se ceartă mereu. Există şi dintre cei care se închid în sine şi nu vor să comunice cu nimeni”, spune educatoarea.

Specialista recunoaşte că până nu demult nu avea o soluţie clară la astfel de situaţii. „Uneori nu ştiam cum să procedăm corect. Pe de o parte ne era teamă că dacă vorbim cu părinţii, vor avea de suferit copiii. Iar pe de altă parte, nu puteam trece aceste situaţii în tăcere. Astfel, abordăm problema la adunările generale cu părinţii sau semnalam cazurile la primăria din localitate”.

Începând cu luna septembrie 2018, în instituţie există un registru de evidenţă al cazurilor de violenţă, iar educatorii au fost instruiţi despre semnele de pericol în comportamentul unui copil.

Directoarea grădiniţei, Natalia Radova, afirmă că aceste instruiri au fost utile mai ales pentru tinerii educatori, veniţi recent în instituţie de pe băncile universităţii. Potrivit ei, în cadrul instruirilor educatorii au mai aflat cum să gestioneze cazurile în care unii părinţi îşi manifestă agresivitatea chiar în incinta instituţiei educaţionale.

„Pedagogul nu mai trebuie să discute şi să reeduce sau să convingă părinții. Noi înregistrăm cazul şi îl referim la comisia multidisciplinară care intervine şi examinează fiecare situaţie în parte”, spune directoarea.

„Din jocurile copiilor, educatoarea îşi dă seama dacă într-o familie sunt probleme”

Educatoarea Ana Fucidji a educat cinci promoţii de copii. Ea afirmă că în toţi cei 19 ani de activitate, nu a trecut niciodată prin traininguri de instruire în domeniul antiviolenţei.

Potrivit ei, în jocurile de zi cu zi ale copiilor la grădiniţă, un educator îşi dă seama imediat în care familie există bătăi sau injurii. „Mai ales la vârste foarte mici, copiii au foarte multă încredere în educatori, pe care îi tratează ca pe nişte persoane foarte apropiate. Dacă un copil a trecut în ajun printr-un episod de violenţă fizică sau verbală, educatorul va şti acest lucru chiar a doua zi, din spusele copilului. Situaţia se schimbă la preşcolari, aceştia deja nu mai vorbesc atât de deschis despre problemele în familie”, spune specialista.

Deşi modelele de acasă sunt greu de combătut, educatorii spun că în urma instruirilor au aflat că au un rol extrem de important în înregistrarea şi referirea cazurilor de violenţă. „Am înţeles că de implicarea noastră depinde la modul direct soluţionarea unei probleme sociale grave. Ne dorim ca fiecare copil să crească într-un mediu sigur”, susţine Ana Fucidji.

Veriga prevenirii cazurilor de violență

„Educatoarele sunt o verigă de bază în prevenirea violenţei, ele fiind în contact cu copiii de vârstă mică zi de zi. În urma instruirilor care au fost organizate specialistele dispun de un mecanism clar şi eficient prin care pot raporta situaţiile de violență”, afirmă Vitalie Frecăuţeanu, coordonator de proiect, PNUD Moldova.

În total, în cadru proiectului au fost instruite peste 20 de educatoare. De traininguri similare au beneficiat circa 40 de asistenţi sociali din regiune, dar şi membri ai echipelor multidisciplinare.

În cadrul proiectului „Combaterea violenței împotriva femeilor în Republica Moldova: explorând și învățând din soluțiile locale”, în UTA Găgăuzia sunt create mecanisme de prevenire a violenţei şi servicii de suport pentru victimele violenței în bază de gen. Femeile din regiune vor putea beneficia de consilierea psihologilor, asistenților sociali și juriștilor. Totodată, ele vor fi ajutate să își găsească un loc de muncă sau să își lanseze o afacere.

Programul-pilot se desfășoară în Chirsova, localitate care are 6.298 locuitori, dintre care 3.235 sunt femei. Pe lângă victimele violenței în bază de gen, la viitoarele servicii vor putea apela toate femeile din localitățile învecinate, numărul cărora se ridică la 20.000.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: