Muzeul Judeţean Teleorman a publicat pe pagina de socializare a instituției o fotografie inedită cu un costum femeiesc de sărbătoare specific zonei etnografice Argeș-Muscel.  

Potrivit intituției costumul a aparținut unei membre a familiei Ghika, căsătorită cu Toma Demetrescu, primar al orașului Slatina (1883-1890) și a ajuns în Colecția etnografică a Muzeului Județean Teleorman prin bunăvoința doamnei prof. univ. dr. Georgeta Filitti care l-a donat la data de 30 august 1999, cu ocazia ,,Zilelor Municipiului Alexandria”. A fost donată și o fotografie a doamnei din familia Ghika, fotografiată în acest costum la data de 14 mai 1882, în atelierul fotografic Franz Mandy din București.

Costumul este compus din cămașă scurtă (ie), poale, fotă încrețită, catrință/șorț și betele.

Somptuozitatea acestuia este dată de firul metalic și paietele în exces care decorează cămașa, încrețită în jurul gâtului pe o bentiță, ornamentată pe piept, pe spate, pe mâneci cu motive geometrice și florale stilizate. Catrința și fota încrețită sunt ornamentate pe fondul negru cu motive geometrice – romburi ,,cu ochişori” și motive florale geometric stilizate, înconjurate de paiete fixate cu mărgele. Ambele piese prezintă „prag”/„pod”. Poalele au decorul amplasat pe margine și pe părțile laterale supuse vederii, compus din motive florale stilizate, înconjurate de paiete. Betele, țesute din lână, sunt de asemenea ornamentate cu paiete și prezintă ciucuri de lână policrome.

De-a lungul anilor costumele populare și-au schimbat aspectul și modul de executare.  În prezent putem spune că suntem mai modești. Firul metalic și paietele nu mai sunt folosite atât de des.Costumele sunt realizate pentru a fi mai ușor de purtat.

Există regiuni din România în care costumul popular este încă purtat la evenimentele deosebite. În Țara Oașu­lui se desfășoară încă cele mai spectaculoase nunți de la noi: fetele care se mărită poartă un costum popular greu de 10 kilograme, iar la gât au sute de mărgele.

Sursa: historia.ro/wikipedia.ro

Distribuie articolul: