Toamna este un anotimp frumos și bogat, pentru că toate culorile pe care le vedem zi de zi în acest sezon pur și simplu te cuceresc. Este magic, inspirațional și divers. Mulți sunt mulțumiți de această vreme frumoasă, o admiră fără ca să-și pună prea multe întrebări. Alții însă se întreabă: Ce se face cu tot frunzișul din lume, și în special cu cel din capitala Chișinău?

Foto: diez.md

Frunzele nu sunt gunoi. Descompunându-se în sol, îl îmbogățesc cu substanțe minerale și organice, structurează solul, și totodată ele creează condiții pentru dezvoltarea microflorei și faunei solului. Deci frunzele nu sunt atât de dăunătoare. 

Foarte des oamenii ard frunzele. Chiar dacă acest lucru este interzis, ei din păcate continuă să o facă. Potrivit sumy-times.net, daunele de la arderea frunzelor sunt multiple, dar puțini acordă atenție acestei probleme. Când se arde o tonă de deșeuri vegetale, până la 9 kg de microparticule de fum sunt eliberate în aer. 

Foto: deccanherald.com

Conform sursei menționate, fumul de la arderea frunzișului de toamnă este deosebit de periculos pentru copiii care au un sistem imunitar sensibil, pentru bătrânii care au boli cardiovasculare, alergice și respiratorii, în special pentru astmatici, și este foarte dăunător mediului. Arderea frunzelor duce la moartea microorganismelor din sol, astfel încetinește recuperarea solului. Cu părere de rău frunzele încă se ard în Republica Moldova, în special prin sate. Dar ce se întâmplă cu frunzele de la oraș? 

Foo: realitatea.md

Un reportaj realizat de TV8 ne-a ajutat să aflăm răspunsul la această întrebare. Tonele de frunze, adunate din curțile și parcurile din capitală, nu mai ajung la gunoi, dar se transformă în compost. Potrivit sursei, cei de la „Spații Verzi” au găsit această soluție, și astfel frunzele nu se transformă în scrum (materia neagră, care rămâne după ce se arde ceva).

Frunzele, iarba cosită în timpul verii și crengile copacilor, nu mai sunt aruncate la gunoi, așa cum se întâmpla acum doi ani, dar se transformă în compost. Mai exact, se amestecă frunze, iarbă, rumeguș, dar și nămol de la stația de epurare, la care se adaugă microorganisme. Procesul de fermentare durează până la un an, iar primul compost realizat de angajații de la „Spații Verzi” va fi gata în primăvară.

Este o muncă grea, dar angajații se bucură că datorită efortului lor, parcurile din capitală sunt mai frumoase.

Vizionează aici tot reportajul de la Tv8:

Dar tu ce faci cu frunzele?

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: