Mecanismul de plafonare a prețurilor la carburanți a avut un rol esențial în limitarea impactului creșterilor bruște de pe piața internațională și în menținerea unei anumite stabilități pentru consumatori, susține conducerea ANRE, în contextul în care motorina a depășit pragul de 34 de lei per litru, pe fondul crizei petroliere globale generate de tensiunile din Orientul Mijlociu.

În condițiile unei piețe liberalizate, unde prețurile sunt dictate de evoluțiile externe, intervenția statului s-a realizat prin instrumente indirecte, menite să evite șocurile majore și blocajele în aprovizionare. Autoritățile au ajustat inclusiv metodologia de calcul a plafonului pentru a permite companiilor să opereze în condiții economice viabile, scrie jurnal.md.

Potrivit ANRE, aceste măsuri au contribuit la reluarea importurilor și reducerea numărului de stații fără combustibil. Oficialii resping criticile privind lipsa de intervenție și afirmă că mecanismele aplicate au oferit predictibilitate într-un context volatil.

Declarațiile au fost făcute de Alexei Taran, director general al Consiliului de administrație al ANRE, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

În debutul intervenției sale, Alexei Taran a ținut să precizeze natura exactă a crizei despre care se discută în prezent, insistând că este vorba strict despre o criză a produselor petroliere, apărută într-o piață complet liberalizată. Șeful ANRE a explicat că, în Republica Moldova, importul și comercializarea carburanților sunt realizate de companii private, care operează în regim comercial, iar evoluțiile de preț sunt influențate direct de contextul extern.

Totodată, acesta a respins ideea că actuala situație ar reprezenta o excepție absolută, arătând că volatilitatea din sector a existat și în alte perioade. În același registru, oficialul a sugerat că dezbaterea publică trebuie așezată pe înțelegerea mecanismelor pieței, nu pe formule simbolice sau politizate de interpretare a scumpirilor.

„Vreau să menționez, în primul rând, despre ce fel de criză vorbim acum. Deci, noi vorbim, la moment, de o criză în produse petroliere. Și aici este o piață liberalizată în Republica Moldova. Pentru a face declarații, trebuie să înțelegem cum funcționează piața. Avem o piață liberalizată unde operează agenți economici. Deci, atunci când spunem că este „prețul independenței” sau orice alt tip de preț la produsele petroliere, este o metodă de operare până la independență. Au fost mereu companii private care aduc și comercializează produse petroliere într-un regim comercial, iar această criză a afectat prețul, ceea ce ne afecta și în alte perioade, acest lucru a fost oricând – nu este un fenomen nou”, a declarat Alexei Taran, director general al Consiliului de administrație al ANRE.

În continuare, directorul ANRE a abordat direct criticile lansate la adresa instituției, concentrându-se pe unul dintre principalele instrumente de intervenție de care dispune autoritatea de reglementare: plafonul de preț. El a explicat că acest mecanism nu echivalează cu o fixare arbitrară a prețurilor, ci cu stabilirea unui prag maximal, menit să reducă amplitudinea șocurilor generate de piețele internaționale.

Mesajul central al oficialului a fost că rolul agenției constă tocmai în temperarea impactului extern asupra consumatorului final, iar existența plafonului trebuie citită ca o măsură de protecție și de stabilizare. Din această perspectivă, el a respins explicit afirmațiile potrivit cărora ANRE nu ar fi intervenit în actuala criză.

„În ceea ce privește atribuțiile agenției, vreau să menționez că ANRE are o atribuție foarte importantă prin menținerea acestui plafon. Ce înseamnă menținerea acestui preț plafonat? Este un mecanism care atenuează impactul fluctuațiilor majore ale prețurilor internaționale. Deci, a spune că agenția „n-a făcut nimic” nu este corect”, a subliniat acesta.

Taran a intrat apoi în componenta tehnică a mecanismului, explicând cum se formează în mod concret prețul maximal afișat zilnic la panou pentru benzină și motorină. Potrivit lui, plafonul este calculat în baza mediei cotațiilor internaționale publicate pe o perioadă de 14 zile, tocmai pentru a evita transferarea instantanee a scumpirilor externe în prețul de la pompă.

Oficialul a insistat asupra faptului că acest sistem întârzie și distribuie în timp impactul creșterilor, oferind consumatorilor o anumită predictibilitate. Pentru a ilustra efectul mecanismului, el a comparat ritmul majorărilor din Republica Moldova cu cel înregistrat în alte state europene și din regiune în prima fază a războiului.

„Prețul stabilit zilnic la panou pentru produsele petroliere, motorină și benzină, este, de fapt, un plafon. Asta înseamnă un preț maxim. El se calculează zilnic în baza mediei cotațiilor publicate timp de 14 zile, ceea ce înseamnă că atenuează orice creștere abruptă a prețurilor. Dacă ne amintim de prima săptămână a războiului, în țările vecine, Ucraina, România, dar și în Europa, prețurile au crescut cu 30–50% în prima săptămână. Noi am ajuns la aproape 60%, dar într-o lună”, a afirmat Alexei Taran.

Un alt segment important al intervenției a vizat măsurile aplicate de autorități în momentul în care presiunea din piață s-a suprapus peste diminuarea stocurilor și riscul apariției unor disfuncționalități majore în aprovizionare. Taran a explicat că, într-o primă etapă, a fost instituită starea de alertă, iar una dintre măsurile-cheie a fost limitarea posibilității de export sub anumite praguri, pentru a proteja consumul intern.

Ulterior, în condițiile în care rezervele companiilor au coborât la un nivel de numai câteva zile, iar comercializarea devenise nerentabilă, statul a intervenit prin modificarea metodei de calcul, de la 14 la 7 zile. Potrivit oficialului, această ajustare a fost necesară pentru a evita retragerea operatorilor din piață și blocarea vânzărilor în unele rețele mari.

„În prima săptămână s-a declarat stare de alertă, prin care s-a impus un lucru foarte important: plafoane pentru cantități, sub acel nivel de cantități nu se poate face export. Astfel, s-a protejat, în primul rând, piața internă, pentru a avea stocuri de benzină și motorină pentru consumul intern, mai ales în contextul sezonului agricol. Ulterior, când s-a văzut evoluția situației, prin stare de urgență s-a modificat metoda de calcul – de la 14 zile la 7 zile. De ce? Pentru că stocurile erau prea mici, iar companiile aveau rezerve doar pentru 5–7 zile. În aceste condiții, cu un calcul la 14 zile, pentru companii devenea neprofitabil. Practic, orice litru comercializat era ineficient din punct de vedere economic. Astfel, am văzut în piață că unele rețele mari au oprit pur și simplu vânzarea”, a explicat acesta.

Directorul ANRE s-a referit și la efectele concrete ale intervențiilor operate de stat și ale ajustării mecanismului de plafonare. El a susținut că, după modificarea formulei și acțiunile coordonate ale instituțiilor competente, operatorii au reînceput să achiziționeze produse petroliere, iar aprovizionarea stațiilor s-a îmbunătățit. Ca indicator al acestei evoluții, Taran a invocat reducerea semnificativă a numărului de benzinării fără motorină, de la peste 180 la puțin peste 40. În lectura sa, aceasta este dovada că piața a reintrat într-un regim funcțional și că riscul unei rupturi extinse de stoc a fost, cel puțin parțial, depășit.

„În consecință, statul, prin acțiunile CNMC și ale altor autorități, a modificat acest plafon. În ultima săptămână am observat deja că rețelele au început să achiziționeze din nou și stațiile se aprovizionează cu produse petroliere. Dacă acum o săptămână vorbeam de peste 180 de stații, dintr-un total de peste 600, care nu aveau motorină, astăzi sunt doar câteva zeci – puțin peste 40. Deci produsul se importă, se aprovizionează, iar în prezent nu mai avem acele situații frecvente în care stațiile nu au combustibil. Da, punctual, în anumite zone, mai sunt stații fără motorină, dar măsurile luate de autorități au dus la: 1. asigurarea stabilității și securității stocurilor 2. reluarea importurilor de către companii, într-un regim economic viabil”, a mai declarat Alexei Taran.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: