Ai obținut o promovare, ai finalizat un proiect important sau ai primit aprecieri pentru munca ta, dar în loc să te bucuri, simți că nu meriți aceste realizări. Ești convinsă că, la un moment dat, „ceilalți își vor da seama” că nu ești atât de capabilă pe cât pari. Dacă aceste gânduri îți sunt familiare, s-ar putea să te confrunți cu sindromul impostorului – o experiență emoțională frecvent întâlnită, mai ales în rândul femeilor de succes.

Ce este sindromul impostorului?

Termenul „sindromul impostorului” a fost introdus pentru prima dată în 1978 de către psihologii Pauline Clance și Suzanne Imes, care au studiat un grup de femei de succes ce, în ciuda realizărilor lor academice și profesionale, se considerau „impostoare”. Aceste femei atribuiau succesele fie norocului, fie altor factori externi, și nu abilităților lor reale.

Deși inițial s-a crezut că sindromul impostorului afectează predominant femeile, cercetările ulterioare au arătat că și bărbații pot experimenta aceste trăiri. Totuși, femeile par a fi mai predispuse la acesta, în special din cauza presiunilor sociale și culturale.

De ce este întâlnit mai frecvent la femei acest sindrom?

  1. Presiuni sociale și așteptări culturale
    Un studiu publicat în Journal of Behavioral Science (2011) arată că femeile sunt adesea expuse la standarde sociale mai ridicate și contradictorii. Ele trebuie să fie „perfecte” în carieră, dar și „mame ideale” sau „partenere dedicate”. Aceste standarde pot alimenta sentimentul că „nu fac suficiente”.
  2. Subreprezentarea în poziții de conducere
    Conform datelor de la McKinsey & Company (Women in the Workplace Report), femeile sunt subreprezentate în poziții de leadership. Lipsa modelelor feminine în funcții-cheie poate amplifica sentimentul de izolare și convingerea că succesul este o excepție, nu o normă.
  3. Feedback diferențiat
    Un studiu realizat de Harvard Business Review arată că femeile primesc adesea feedback concentrat pe trăsături personale („ar trebui să fii mai încrezătoare”) și mai puțin pe competențe concrete, spre deosebire de bărbați. Acest tip de feedback poate submina încrederea în sine și poate contribui la sindromul impostorului.

Cum se manifestă sindromul impostorului?

  • Dorința de perfecțiune: Orice mică greșeală este percepută ca un eșec major.
  • Subestimarea realizărilor: Succesul este atribuit norocului sau ajutorului altora.
  • Frica de expunere: Teama că alții vor „descoperi” că nu ești atât de competentă pe cât pari.
  • Evitarea provocărilor: Refuzul de a accepta noi oportunități din teama de eșec.

Ce spun studiile despre impactul sindromului impostorului?

Un studiu din International Journal of Behavioral Science estimează că aproximativ 70% dintre oameni experimentează sindromul impostorului la un moment dat în viață. În rândul femeilor din medii competitive (tehnologie, știință, leadership), acest procent poate fi și mai ridicat.

Sindromul impostorului este asociat cu:

  • Anxietate și stres cronic,
  • Burnout profesional,
  • Scăderea satisfacției personale și profesionale.

Cum poți gestiona sindromul impostorului?

  1. Conștientizează și acceptă
    Primul pas este să recunoști că aceste sentimente sunt comune și nu reflectă realitatea. Faptul că le experimentezi nu înseamnă că ești inadecvată.
  2. Reevaluează-ți gândurile critice
    Psihologia cognitiv-comportamentală recomandă identificarea gândurilor negative automate și înlocuirea lor cu perspective mai realiste. De exemplu, în loc să gândești: „Am avut noroc”, întreabă-te: „Ce abilități și eforturi m-au ajutat să obțin acest rezultat?”
  3. Învață să accepți feedback-ul pozitiv
    În loc să respingi complimentele, încearcă să le primești cu recunoștință și să reflectezi asupra meritelor tale reale.
  4. Creează-ți o rețea de sprijin
    Discută cu persoane de încredere despre cum te simți. Vei descoperi că mulți alții experimentează același lucru.
  5. Învață din eșecuri, fără a le personaliza
    Greșelile fac parte din procesul de învățare. Ele nu te definesc, ci îți arată că îți asumi provocări.

Faptul că simți uneori că „nu meriți” realizările tale nu înseamnă că este adevărat. Succesul tău este rezultatul muncii tale, abilităților tale și eforturilor depuse. Când apar astfel de gânduri, amintește-ți: nu ești o „impostoare” – ești doar o persoană care crește, învață și își depășește propriile limite.

Distribuie articolul: