Reducerea nivelului apei în râul Nistru pe perioada verii a devenit un fenomen tot mai frecvent, influențat de mai mulți factori.

Experții consideră că situația trebuie monitorizată, dar nu reprezintă un motiv de panică pentru locuitorii Chișinăului.

Fosta ministră a mediului, Iuliana Cantaragiu, recomandă să se analizeze situația exclusiv la nivel instituțional, fără a răspândi avertismente alarmiste care ar putea speria locuitorii Capitalei, scrie moldova1.md.

Declarația că municipiul Chișinău ar putea rămâne fără apă a fost făcută de ministrul mediului Gheorghe Hajder pe 17 iulie. Potrivit oficialului, autoritățile din Ucraina au informat Guvernul Republicii Moldova despre scăderea critică a volumului de apă în lacul de acumulare al hidrocentralei Novodnestrovsk pe parcursul verii, ceea ce ar putea afecta alimentarea cu apă a Chișinăului.

Hajder a cerut Primăriei Chișinău să verifice toate puțurile aflate în administrarea sa pentru a se pregăti pentru o eventuală criză. În replică, primarul Capitalei, Ion Ceban, a declarat că nu există o amenințare reală, iar autoritățile centrale creează artificial problema.

„Nu poți amenința un milion de oameni din Chișinău că vor rămâne fără apă”

Scăderea nivelului apei din Nistru este un fenomen sezonier și nu este cazul să fie creată panică, susțin experții de mediu.

„Această tendință se observă de câțiva ani din cauza lipsei precipitațiilor în munții Carpați, precum și din cauza războiului din Ucraina, unde sectorul energetic a avut enorm de suferit. Ei se axează foarte mult pe producerea energiei din surse hidroelectrice și, din acest motiv, centrala de la Novodnestrovsk este exploatată la maximum”, a explicat, pentru Teleradio-Moldova, Iuliana Cantaragiu, expertă și fostă ministră a Mediului.

Potrivit Iulianei Cantaragiu, pe vremea când dânsa conducea Ministerul Mediului, țara s-a confruntat cu o criză similară, însă problema nu a fost escaladată public, ci gestionată „intern”.

„Am fost exact în aceeași situație, doar că la acel moment am reacționat altfel. Am discutat subiectul cu prim-ministra Gavrilița și am convenit să monitorizăm situația și să acționăm protocolar, pe intern, fără a crea panică în societate. Nu avea rost să dăm alarma aiurea. Ulterior, în luna august, au început ploi serioase și lucrurile au revenit la normal. Înțelegând sensibilitatea subiectului, nu poți amenința un milion de oameni din Chișinău că vor rămâne fără apă”, a comentat fosta ministră.

Potrivit acesteia, în astfel de situații, se aplică un protocol clar ce prevede restricționarea treptată a consumului: primii vizați sunt agenții economici și industria, în timp ce populația este ultima categorie deconectată sau alimentată după un program cu orar fix.

„Când se semnalează o astfel de problemă, la nivel de minister se declară stare de secetă hidrologică. Apoi, conform prevederilor Hotărârii de Guvern, se constituie o comisie interguvernamentală din care fac parte diverse instituții pentru a monitoriza permanent situația”, a punctat experta.

Chișinăul nu are o sursă alternativă de apă

Iuliana Cantaragiu a adăugat că partea ucraineană nu va putea opri definitiv debitul apei, deoarece fluviul are o curgere continuă, chiar dacă la volume reduse, reiterând că „panica nu rezolvă nimic”.

O poziție similară a exprimat și expertul de mediu Vladimir Garaba. El s-a arătat optimist, explicând că Ucraina nu va diminua critic debitul, întrucât și orașul Odesa depinde direct de alimentarea din Nistru.

„De aceea, deși situația este problematică, ea poate fi gestionată și rezolvată doar la nivel de Guvern”, a declarat Garaba, pentru Teleradio-Moldova

Expertul a atras atenția că municipiul Chișinău nu dispune de surse alternative sustenabile pentru furnizarea apei potabile, iar SA „Apă-Canal Chișinău” poate asigura necesarul doar pentru o zi sau două din resursele subterane.

„Alte fântâni arteziene Chișinăul nu are. Râul Bâc este secat, iar apa lui este puternic poluată. Avem foarte puține fântâni și izvoare în oraș, însă nici acestea nu pot fi considerate surse sigure de apă potabilă”, a punctat Vladimir Garaba.

Potrivit expertului, într-un scenariu ipotetic în care alimentarea ar fi sistată, s-ar trece la un regim special: întreprinderile vor fi obligate să își reducă activitatea până la oprirea completă, iar populația se va baza pe apa îmbuteliată din comerț.

Și Iuliana Cantaragiu a respins ferm ideea utilizării lacului Ghidighici drept sursă de rezervă.

„Apa din lacul Ghidighici este exclusă ca opțiune de alimentare. Am auzit de-a lungul anilor această speculație. Nu înțeleg de ce se crede că o baltă de apă poate deveni automat sursă potabilă. În primul rând, nu există nicio infrastructură pentru captarea apei de acolo. În al doilea rând, lipsește complet infrastructura necesară pentru tratarea ei”, a subliniat fosta ministră.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: