EA este Iolanta Mura, s-ar putea să-ți fie cunoscută, sau ai putea să o descoperi acum, pentru prima oară. Cert este că EA e femeia care a muncit mult pentru imaginea pe care o are, a muncit acasă, și, în diverse colțuri ale lumii. Îmbrățișează provocările și le privește-n ochi fără de frică. În acest stil inconfundabil a acceptat și provocarea noastră și, ne-a transmis acasă o scrisoare. Nu, nu una obișnuită, ci o #ScrisoaredePaști. Așa că te invităm și pe tine să citești scrisoarea Iolantei Mura, pe care am primit-o tocmai din Bișkek, Kârgâzstan.

Cutreieri lumea-n lung și-n lat, ai schimbat nu o singură casă, dar cea mai casă, care-i pentru tine?

Așa este, îmi place să călătoresc, să descopăr locuri și oameni noi. Am vizitat peste 40 de țări și am trăit în cinci. Acum sunt stabilită în Bișkek, Kârgâzstan. Sunt demult obișnuită să nu mă „leg” fizic de o casă, un loc, o țară. Casa mea este acolo unde este familia mea. Nu contează confortul sau peisajul, dacă am alături oamenii dragi, atmosfera de casă se instalează imediat. Cu toate acestea, Moldova întotdeauna va avea un loc special în inima mea.

Iolanta împreună cu soțul și fiica

Când ești departe de Republica Moldova, care-i cel mai mare dor al tău? Și, cum privești ideea de a te întoarce acasă, pentru ce ai face-o?

Cel mai mare dor al meu e cel de mama mea, care trăiește în Chișinău. Apoi dorul de frate, prieteni, natura, limba română, bucatele naționale, vin, și activitățile mele de altă dată. După cum vezi, am mai multe motive pentru a reveni.

Iolanta împreună cu mama și fiica

Mii de moldoveni au plecat din Republica Moldova, în căutarea unei vieți mai bune. Tradiția însă spune că sărbătorile pascale îi aduce pe mulți acasă. Tu ce planuri îți făcusei pentru sărbătorile Pascale?

Nu cred că e surprinzător dacă voi recunoaște că nu mi-am făcut planuri de Paști. Din luna ianuarie se știa deja de epidemia corona virusului în China, și, pronosticurile nu erau deloc optimiste. Așa că nu am dorit „să îl fac pe Dumnezeu să râdă”, făcându-mi planuri pe timp de pandemie. Sigur, e trist că nu am putut să merg să o cuprind pe mama, dar în același timp, în perioada în care trăim latura spirituală devine tot mai semnificativă, și „acasă” nu mai este un loc anume, ci mai degrabă un sentiment, iar a spune „Hristos a înviat!” și a auzi „Adevărat a înviat!” este o adevărată mărturisire de credință.

Iolanta împreună cu soțul

Iolanta, cum e Paștele în carantină? Povestește-ne din experiența ta.

Dacă tot vorbim de spiritualitate, Paștele nu se supune carantinei și nici altor opreliști! Un Paște în carantină limitează poate dorințele noastre materiale, dar acestea sunt secundare, lipsite de importanța majoră. Carantina ne-a dat posibilitatea să fim mai aproape de latura spirituală a acestei sărbători, să ne cunoaștem mai bine pe noi înșine, să avem gânduri lipsite de intenții pe viitor, dar cu multă prețuire pentru tot ceea ce avem.

#ScrisoredePaști din Bișkek, Kârgâzstan

„Distanța geografică nu schimbă legătura strânsă dintre oamenii apropiați, iar sentimentul de iubire și prețuire devine și mai puternic. Anul acesta ne-a adus o altfel de sărbătoare de Paști. Sărbătoarea reevaluării valorilor, priorităților și a filozofiei de viață! Știu, că pentru mulți a fost dureros să fie departe de cei dragi, să reziste stresului și pericolului iminent de contaminare, dar asta ne-a făcut mai puternici. Nu vom fi aceeași când vom ieși din criză, pentru că asta și este menirea acesteia! Hristos a înviat! A înviat în spiritul conștiinței în fiecare din noi!

Sursa foto: Instagram & Facebook