Pandemia din 2020 a dat startul unei noi lumi, în care oamenii fac aproape totul de la distanță și virtual: se ajută, comunică, lucrează, învață, vizitează muzee, vizionează spectacole și multe altele, pentru că lista poate fi una foarte mare. Astfel, școala nu a ră­mas nici ea în afara acestei noi ordini a lumii. Acest articol este despre sistemul de învățământ online. Unii ar spune că e deja târziu să vorbim despre acest subiect, dar din păcate, încă este un subiect actual. Chiar și în acest moment studenții sunt din nou online. 

„Școala virtuală”, așa o numim acum. Însă astfel, ea putea fi văzută doar în filme, nu și în realitate. Practic nimic din ceea ce știam și acceptam acum doi ani drept normalitate nu a mai este valabil. Noutatea a fost publicată într-o zi obșnuită, nimeni nu s-a așteptat la o astfel de schimbare bruscă: „Din cauza cazurilor de infectare cu virusul Covid-19, de astăzi, școlile, universitățile și grădinițele nu vor mai funcționa fizic”. Studenții fără comunicare, copiii fără colegi și prieteni, profesorii și educatorii fără un post de muncă. Tot ce rămâne sunt noile tehnologii. 

Astăzi vom analiza mai multe puncte de vedere asupra învățământului online, atât a profesorilor, elevilor, cât și a părinților. 

Mai jos află părerea doamnei Ludmila Condrea, profesoara de limba română din Cîrnățenii Noi: 

Ce modificări a adus contextul pandemiei în cadrul procesului de învățare?

Pandemia a avut un impact enorm, aducând „o revoluție” în sfera educației. În această perioadă cadrele didactice au depus eforturi semnificative pentru menținerea calității educației. Copiii brusc au trecut de la învățarea în cadrul unei clase la organizarea unei cu totul altfel de clase, și mai exact o clasă „virtuală”. Cu ajutorul tehnologiei atât elevii, cât și profesorii au descoperit noi modalități de predare și noi moduri de comunicare. 

Cum au reușit să se adapteze elevii la noile modificări școlare? 

Adaptarea a fost cam dificilă. Copii erau concomitent în două roluri: rol de elev și rolul copilului de acasă. Școala este mediul în care elevul trebuie să învețe, în care are anumite responsabilități, însă la unii elevi, acest lucru s-a simțit mai puțin. Interacțiunea directă pe care o aveau elevii cu profesorii a avut mult de suferit. Ei pur și simplu nu erau atât de activi, fie din cauza că se simțeau rușinați de faptul că ceilalți membri ai familiei erau cu ochii pe ei, fie că nu erau obișnuiți cu noile schimbări. 

Care a fost cea mai mare provocare pe care au întâlnit-o elevii în această perioadă?

O provocare a fost incapacitatea de a-și organiza singuri procesul de lucru. Înainte învățătura în mare parte era organizată de profesor, acum ei trebuie să învețe independent. 

Care a fost cea mai mare provocare cu care v-ați confruntat dumneavoastră în rol de profesoara în această perioadă? 

Lipsa interacțiunii directe cu elevii. Am văzut că nu suntem pregătiți pentru a face față unei asemenea schimbări. Provocarea de a ne adapta, de a descoperi resurse noi de predare, cum ar fi tehnologiile și toate platformele. 

Ce învățăminte putem să extragem din această perioadă prin care suntem nevoiți să trecem? 

Constrângerea pe care o impune implicit școala online, ne-a scos dintr-o zonă de confort psihologic, am învățat că sănătatea și echilibrul emoțional este principala resursă umană. Am învățat să explorez internetul, și am descoperit multe alte servicii online și site-uri de dezvoltare personală.

Cum s-a schimbat predarea odată cu mutarea în online? Care a fost dinamica?

Consider că predarea în ambele cazuri este dinamică, însă predarea online cuprinde o serie de proceduri asistate de calculator, implicând și instrumente, resurse online, competențe digitale și un program flexibil. 

A young woman pours the pills out of the bottle

Care au fost aspectele pozitive a lecțiilor de acasă? 

Am explorat noi moduri de învățare, predare și evaluare. În acest timp am găsit multe videoclipuri cu lecții predate foarte diferit față de cum eram obișnuită. Am început să privesc subiectele predate în școală dintr-o altă perspectivă. Am participat la numeroase webinarii și traininguri de dezvoltare personală. 

Au toți elevii resurse?

Cu regret pentru unii elevi, mediul online era doar pe telefon, erau situații chiar când într-o familie formată din trei-patru școlari exista un singur calculator, sau chiar doar un telefon, iar acela fiind al părinților. Și desigur, calitatea foarte joasă a internetului.  

Iată ce zic elevii claselor a 11-a despre învățatul online:

„E altceva când ai o interacțiune față-în-față cu profesorul și înțelegi altfel, pe când în online, sunt anumite noțiuni pe care oricât de mult un profesor ar fi încercat să le explice cât mai detaliat și în limbaj cât mai simplu, tot nu le-ai înțelege. Când nu înțelegem ceva, profesorii apelează la diverse metode։ scheme pe tablă, desene, orice modalitate prin care pot transmite mai facil mesajul”

„Eu am avut nevoie de comunicare, de acea bancă, de colegii mei gălăgioși, chiar și de sunetul clopoțelului la recreație. Este diferit și cred eu că și trist, să învățăm de acasă”

„Eu cred că este comod să înveți de acasă, dar nu eficient și nici sănătos.  Acum noi și așa petrecem foarte mult timp pe telefoane, dar dacă și învățăm de acasă atunci e și mai complicat. Pentru noi încă e bine, dar pentru cei mici…?”

Un rol important în învățarea online o au părinții, pentru că și la ei practic totul se schimbă. Mult mai multe responsabilități, griji și nervi. Iată și părerea părinților despre învățământul online, aici părerile sunt mult mai „aprinse”.


„Elevilor nu le este interesant în timpul orelor, se joacă online cu colegii în diferite jocuri, nu sunt atenți și nici nu-și pregătesc temele pentru acasă”.

„Cea mai mare dificultate este în educația unor copii care nu au pic de nerușinare și fac gălăgie la lecții sau: prezentarea în pijamale la ore, mâncatul în timpul orei. Aici este importantă și implicarea părinților în succesul copilului, cel care vrea se străduie, cel care nu, încurcă pe toți”. 

„La noi lecțiile se petrec conform orarului. Se respectă pauzele. Chiar și activitățile extrașcolare se petrec online conform planului de activitate. La început era dificil, nu cunoșteam diferite platforme, dar acum am învățat, astfel și lecțiile online sunt mai interesante. Totuși, probleme sunt mai multe, pentru că nu toți au posibilitatea de a participa și nu toți dispun de tehnologie și internet. Școala poate oferi dispozitive copiilor din familii social vulnerabile. Chiulesc de la lecții foarte puțini, fiindcă sunt contactați imediat părinții. Acum lecțiile online sunt foarte binevenite, fiindcă un număr foarte mare de copii erau bolnavi. Chiar trebuia să stea în carantină unele clase. Lipseau câte 8-10 elevi din clasă pe motiv de boală, dar online pot participa și cei cu viroze”, spune o mamă, dar și o profesoară. 

„Fiecare se descurcă cum poate, se conectează la lecție e bine, nu, tot e bine. Nu primim tehnologie cum se fac în alte țări, copilul meu nu are telefonul lui personal, dar și eu nu pot sta întotdeauna lângă el, iar de telefon am nevoie la muncă. Este greu”

Părerea unei mame din străinătate despre acest subiect: 

„Suntem stabiliți în Germania și aici copii toți au făcut lecții online și nu este exclus că vor mai face. Nu sunt de acord cu aceste ore online din mai multe motive. Copii nu sunt atenți și încurcă și pe alții, sunt majoritatea somnoroși și fără chef, dar statul a prevăzut aceste probleme și fiecare copil primește câte o tabletă pentru a învăța online, astfel copii sunt mai entuziasmați și mai motivați. Cine vrea să învețe o face fie online, fie cu prezența fizică. Nu știu cum este în Republica Moldova, dar aici lecțiile online se fac pe grupuri, numărul nu se depășește mai mult de opt copii. Nu îmi place că profesorul doar le dă tema și atît, dacă ceva nu ai înțeles, atunci stai singur și cauți în internet explicația”. 

Din toate părerile primite, se înțelege că este foarte complicat, dar trebuie să trecem peste asta. Trebuie să trecem peste provocările vieții. 

Șcrie și tu în comentarii ce părere ai despre învățatul online. Copilul tău cum se descurcă?