Durerile de spate au căpătat caracteristicile unei epidemii și sunt considerate una dintre cele mai relevante probleme de sanatate. Afectează mai mult de 80% din populație la un moment dat în viața lor. Pentru a înțelege mai bine acest concept, trebuie să facem distincții adecvate, întrucât acest tip de disconfort primește o denumire diferită în funcție de partea spatelui în care este experimentat.

Termenii sunt formați prin unirea sufixului – algia (care înseamnă durere) la fiecare dintre regiunile vertebrale. Astfel, avem cervicalgie, atunci când afectează zona cervicală (gât); dorsalgie, dacă doare regiunea dorsală; și dureri de spate, în partea inferioară.

1. Când trebuie să vă faceți griji pentru noi?
Deși aproape întreaga populație va experimenta dureri de spate la un moment dat în viața lor, din fericire, nu este gravă în majoritatea cazurilor. Într-un procent mare, scade la o lună de la început.

Kinetoterapeuții și medicii folosesc expresia „steaguri roșii” (traducere din engleză: red flags) pentru acele semne și simptome care ar putea dezvălui o boală gravă a coloanei vertebrale sau a unei alte părți a corpului.

Unele semne de avertizare se confruntă cu alterări senzoriale și musculare (furcături la nivelul membrelor, pierderea forței, incontinență urinară…), pierderea în greutate fără justificare, a suferit o lovitură, senzația de durere în regiunea toracică sau a avea febră.

Din acest motiv, deși durerile de spate sunt de obicei benigne, trebuie consultat un medic specialist ori de câte ori există îndoieli. Atâta timp cât nu există semnale roșii, trebuie să rămânem calmi, pentru că nu există semne de patologie gravă.

Prin urmare, există multiple alternative oferite de la kinetoterapie. Multe exerciții sunt menite să îmbunătățească mobilitatea coloanei vertebrale și să întindă mușchii scurtați (de exemplu, mușchii extensori ai coloanei vertebrale, ischiochimbiolarele și psoasul ilio). Alții urmăresc întărirea și controlul adecvat al mușchilor, în special în zona centrală (așa-numii mușchi de bază), precum și igiena posturală ca măsură preventivă.

Dar orice activitate, de la cea mai simplă, este benefică. Știința indică faptul că mersul pe jos reduce durerea și îmbunătățește calitatea vieții, precum și prevenirea comportamentelor de evitare a mișcării în durerile cronice de spate. În plus, este una dintre cele mai simple și mai accesibile moduri de a rămâne activ.

Important este să desfășori o activitate pe placul pacientului: cel mai prost exercițiu este cel care nu se face niciodată.

Unele semne de avertizare se confruntă cu alterări senzoriale și musculare (furcături la nivelul membrelor, pierderea forței, incontinență urinară…), pierderea în greutate fără justificare, a suferit o lovitură, senzația de durere în regiunea toracică sau a avea febră.

Din acest motiv, deși durerile de spate sunt de obicei benigne, trebuie consultat un medic specialist ori de câte ori există îndoieli. Atâta timp cât nu există semnale roșii, trebuie să rămânem calmi, pentru că nu există semne de patologie gravă.

2. Felul în care te descurci cu el îți influențează evoluția?
Factorii psihosociali, numiți „steaguri galbene”, sunt esențiali pentru ca durerea să dureze mult timp. Adică devine cronică.

Câteva exemple de steaguri galbene sunt: ​​adoptarea unei atitudini negative (trebuie să avem în vedere că multă durere nu este sinonimă cu vătămare gravă sau cu handicap); nu mai faceți activități fizice de teamă de disconfort sau că problema se va agrava (așa-numita kinesiofobie); gândirea că tratamentele pasive sunt mai bune decât exercițiile fizice; și se confruntă, de asemenea, cu probleme sociale, familiale sau financiare.

3. Dacă mă doare spatele, ar trebui să-mi fac o radiografie?
Este o decizie care trebuie luată de medic, pentru că razele X nu sunt inofensive. După vârsta de 50 de ani este normal să suferi de procese degenerative la nivelul coloanei vertebrale sau de modificări ale discurilor intervertebrale, dar de asta suferă și persoanele fără disconfort.

În final, diagnosticarea acestor afecțiuni prin teste imagistice contribuie la supramedicalizarea pacienților și la creșterea numărului de zile de boală.

Asociația Internațională pentru Studiul Durerii indică faptul că durerea este nespecifică (nu poate fi asociată cu o problemă specifică) în 85% din cazuri. Din acest motiv, razele X sunt adesea folosite atunci când există semnale roșii.

4. Care sunt cele mai bune exerciții pentru combaterea ei, conform științei?
Având în vedere toate opțiunile disponibile, de la activități specifice zonei până la exerciții pentru întregul corp, este greu de rezumat fără a omite informații relevante. Kinetoterapeutul îl va prescrie în funcție de nevoile și patologia fiecărui pacient.

În durerile de spate pe termen lung, rețeaua internațională de experți Cochrane Collaboration indică faptul că exercițiile terapeutice sunt mai eficiente decât alte intervenții sau tratamente, dar niciun program nu demonstrează un avantaj clar față de altele.

Cu toate acestea, unele publicații recente se aventurează să propună exerciții Pilates și metoda McKenzie (care se concentrează pe mișcările de extensie a spatelui) ca notabile pentru ameliorarea durerilor de spate.

În cercetările noastre am observat, de asemenea, că exercițiul terapeutic și consilierea corectă a pacientului măresc efectul terapiei manuale.

Prin urmare, există multiple alternative oferite de la kinetoterapie. Multe exerciții sunt menite să îmbunătățească mobilitatea coloanei vertebrale și să întindă mușchii scurtați (de exemplu, mușchii extensori ai coloanei vertebrale, ischiochimbiolarele și psoasul ilio). Alții urmăresc întărirea și controlul adecvat al mușchilor, în special în zona centrală (așa-numii mușchi de bază), precum și igiena posturală ca măsură preventivă.

Dar orice activitate, de la cea mai simplă, este benefică. Știința indică faptul că mersul pe jos reduce durerea și îmbunătățește calitatea vieții, precum și prevenirea comportamentelor de evitare a mișcării în durerile cronice de spate. În plus, este una dintre cele mai simple și mai accesibile moduri de a rămâne activ.

Important este să desfășori o activitate pe placul pacientului: cel mai prost exercițiu este cel care nu se face niciodată.

5. Pot să fac sport după ce l-am suferit?
Un stil de viață sedentar, un mare dușman al sănătății noastre în general, favorizează ca durerile de spate să se prelungească și să genereze un handicap mai mare. Prin urmare, odihna trebuie să fie justificată corespunzător și limitată la un timp minim posibil.

Nu s-a demonstrat că practicarea sportului (de agrement sau competitiv) provoacă reapariția durerilor de spate. Mai degrabă, favorizează menținerea beneficiilor tratamentului de kinetoterapie, atâta timp cât intensitatea și durata sunt reglate.

În orice caz, trebuie să alegem disciplina potrivită și să avem sfatul unui expert. Este cazul înotului, a cărui practică trebuie supravegheată dacă optăm pentru stilul fluture. La ciclism trebuie sa ajustam pozitia in saua pentru a mentine o postura corecta.

Daca alegem un sport de echipa (fotbal, baschet…), important este sa tinem cont de contactul dintre participanti si de miscarile bruste si intense. Iar la tenis, servirea sau servirea este deosebit de stresantă din cauza mișcărilor pe care le cere spatelui.

În ceea ce privește activitatea de alergare, generează impacturi și stres repetate asupra coloanei lombare în faza de lovire a călcâiului, deoarece susține o compresie care oscilează între 2,7 și 5,7 ori greutatea corporală. Alergarea intensă ar putea fi un factor de risc pentru durerile de spate, dar alergarea moderată chiar ameliorează orice tip de disconfort de spate.

Pe scurt, cel mai bun mod de a trata durerile de spate este să liniștiți pacientul, să insistați să evitați odihna inutilă

Distribuie articolul: