Ministerul Digitalizării a propus Guvernului introducerea amprentei faciale digitale ca metodă de verificare a identității în Republica Moldova. Un proiect reglementează procedurile de utilizare a sistemului de identificare a persoanelor la distanță, permitând atât identificarea manuală, cât și cea automatizată.

Identificarea digitală la distanță este definită în proiect ca “verificarea identității persoanei prin actele de identitate, măsurători biometrice faciale, compararea de imagini și informații furnizate de persoană și/sau preluate din surse externe, utilizând mijloace digitale”.

Pentru identificarea solicitantului și verificarea identității acestuia se realizează în mod automatizat conversia în date a imaginilor preluate (crearea amprentei faciale) și compararea acestora cu cele din Registrul de stat al populației. Verificarea identității solicitantului este efectuată pe baza potrivirii semnalmentelor biometrice faciale și a detectării biometrice a vitalității feței printr-un algoritm de învățare profundă. În timpul sesiunii de verificare a identității, pentru a determina vivacitatea semnalmentelor biometrice faciale ale solicitantului se face o comparație între un instantaneu luat dintr- un flux video selfie cu imaginea persoanei citită de pe componenta de securitate a actului de identitate, după caz, preluată din Registrul de stat al populație”, se arată în nota informativă a proiectului care urmează să fie aprobat la Guvern.

Solicitantul, conform documentului, urmează a fi persoana fizică supusă verificării identității.

„Un serviciu de identificare a persoanei la distanță are același scop ca și verificarea față în față a identității, și anume – comunicarea directă, verificarea autenticității actului de identitate prezentat de solicitant și că acesta este deținătorul legitim al actului respectiv” se arată în nota informativă a proiectului.

Ministerul Digitalizării consideră că identificarea persoanelor la distanță prevede anumite riscuri, iar identificarea facială ar putea contracara anumite fraude. Autorii susțin că nu este necesară alocarea resurselor financiare din bugetul de stat pentru implementarea inițiativei.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: