Parcursul Republicii Moldova spre aderarea la Uniunea Europeană implică reforme structurale profunde, printre care cea fiscală joacă un rol central. Alinierea la legislația fiscală europeană înseamnă modernizarea sistemului de taxe și impozite, reducerea evaziunii fiscale și creșterea transparenței în relația dintre stat, mediul de afaceri și cetățeni. Pentru a înțelege direcția acestor schimbări, este util să analizăm experiența României înainte și după aderarea la UE și să comparăm etapele parcurse cu realitatea fiscală actuală a Moldovei.

Situația fiscală actuală în Moldova

Conform Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, în 2023 veniturile colectate din impozite și taxe reprezentau aproximativ 29% din PIB, sub media europeană, care se situează la peste 40%. Economia informală rămâne o provocare majoră – potrivit BNS, peste 25% din activitatea economică are loc în afara sistemului fiscal oficial, afectând atât bugetul de stat, cât și echitatea socială.

Principalele taxe și impozite în 2025:

  • TVA – 20% (cu cote reduse pentru produse esențiale);

  • Impozitul pe venit persoane fizice – cotă unică de 12%;

  • Impozitul pe venit – 12%.

Lecția României: reforme fiscale post-aderare

România a trecut printr-un proces similar între 2004 și 2010, în contextul pregătirii pentru aderarea la UE. Reformele fiscale au fost esențiale pentru:

  • creșterea conformării voluntare la plata taxelor;

  • transparentizarea cheltuielilor publice;

  • modernizarea administrației fiscale, prin digitalizare și reducerea interacțiunii fizice cu ANAF.

Ce presupune alinierea Moldovei la legislația fiscală europeană?

Aderarea la Uniunea Europeană presupune adaptarea legislației fiscale naționale la acquis-ul comunitar, în special în domenii precum:

  • TVA – armonizarea cotelor și a modului de aplicare cu reglementările Directivei 2006/112/CE;

  • Accize – ajustarea nivelurilor minime impuse la produse precum alcoolul, tutunul și carburanții;

  • Impozitarea transfrontalieră – implementarea directivelor europene pentru evitarea dublei impuneri și combaterea erodării bazei de impozitare (BEPS);

  • Taxe vamale – integrarea în Uniunea Vamală a UE, ceea ce presupune eliminarea taxelor vamale interne, dar aplicarea politicii tarifare comune în relația cu statele terțe.

Impactul asupra mediului de afaceri

Pentru antreprenori, reformele fiscale vor aduce atât provocări, cât și beneficii importante:

  • Creșterea predictibilității fiscale, prin stabilirea unor reguli clare și uniforme;

  • Reducerea birocrației, odată cu digitalizarea completă a declarațiilor și a plăților;

  • Acces mai facil la fonduri europene, datorită conformării cu standardele UE privind transparența și auditarea fiscală;

  • Reducerea practicilor neloiale, prin combaterea economiei subterane.

Consiliul Investitorilor Străini din România susține că companiile cu capital străin au considerat predictibilitatea fiscală drept un factor esențial pentru investiții – o concluzie valabilă și pentru Republica Moldova.

Ce înseamnă reforma pentru cetățeni?

Pe termen mediu și lung, alinierea sistemului fiscal moldovenesc la cel european ar putea însemna:

  • Creșterea veniturilor bugetare, ceea ce permite investiții mai mari în sănătate, educație și infrastructură;

  • Reducerea poverii fiscale inechitabile – printr-un sistem mai echilibrat și eficient;

  • Acces online la toate serviciile fiscale – inclusiv plăți, declarații și verificări;

  • Combaterea muncii la negru, ceea ce aduce mai multă protecție socială pentru angajați.

Provocări ale reformei fiscale în Moldova

Totuși, implementarea acestor reforme vine cu dificultăți:

  • Capacitatea redusă a administrației fiscale de a gestiona tranziția către un sistem modern și interoperabil;

  • Rezistența la schimbare din partea unor segmente economice tradițional informale;

  • Nevoia de investiții în infrastructura IT a autorităților fiscale;

  • Educația financiară scăzută în rândul contribuabililor.

Reforma fiscală este un pilon fundamental al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Alinierea la legislația fiscală comunitară, reducerea evaziunii și digitalizarea administrației vor contribui la un stat mai eficient, o economie mai competitivă și o societate mai echitabilă.

Experiența României arată că o reformă fiscală profundă, însoțită de voință politică și sprijin instituțional, poate transforma în mod pozitiv relația dintre stat, contribuabil și mediul de afaceri. Pentru Moldova, este o oportunitate de a construi un sistem fiscal modern, european – în beneficiul tuturor cetățenilor.

Materialul face parte din campania de informare realizată de Egalfem în cadrul proiectului „Moldova Assist: îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și a coeziunii sociale”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de People in Need Moldova.

Distribuie articolul: