O să încep prin a-ți divulga un secret, am suferit de dezechilibre alimentare aproape de când mă țin minte! O fi din sovieticul „mănâncă tot din farfurie”, o fi din mâncat emoțional? O fi din neexprimarea sinelui, din frustrări, din tristeți sau pentru că asta am văzut acasă? Probabil că este un amalgam din toate aceste lucruri.

Vrei să vezi cum am reușit să scap de aceste adicții? Să mă reconectez cu actul hrănirii? Rămâi cu mine și-ți voi explica cum a funcționat pentru mine să fac cale întoarsă: spre mâncat sănătos.

  1. Am înțeles că dietele nu ajută. Or, orice restricție alimentară, fie că vorbim de eliminarea aproape completă a unei categorii de nutrieți (vezi dietele hiperproteice, sau renumita dietă keto), fie că vorbim de o dietă hipocalorică, nu face decât să ne ducă în comportamente extreme în timp. Ajungem să dezvoltăm comportamente bulimice, să mâncăm necontrolat și să avem episoade de mâncat compulsiv, urmare de rușine în lanț. Toate acestea, pentru că privăm organismul de micro și macronutrieții atât de necesari pentru a opera în parametri optimi și pentru a evita dezechilibrele hormonale.
  2. Am început să fiu prezentă la masă, fără uitat în telefon, fără muncă în timpul mesei, fără mâncat la volan sau în orice alte circumstanțe, când atenția mea este furată de altceva. Știai că noi mâncăm cu toate cele cinci simțuri de care dispunem? Ne săturăm și din estetica alimentară, și din arome, și din texturi, nu doar din gusturi.
  3. Am simplificat mesele și am învățat bine de tot combinațiile alimentare. Corpul tău îți va mulțumi dacă vei începe să ții cont, pe cât este posibil, de combinarea corectă a alimentelor. Or, ce poate fi mai neplăcut decât indigestia? Aceasta îți taie cheful de viață și-ți fură din energie. În schimb, o digestie bună, ușoară și simplă te ajută să-ți canalizezi energia pe ceea ce contează pentru tine, zi de zi.
  4. Am renunțat la sport ca metodă de autopedepsire. Pare un lucru de ignorat? Ei bine nu e. Mi se face rău când aud de cei care după un exces alimentar dau fuga la sală, unde trag de ei timp de două ceasuri ca nebunii. Crede-mă, orice autovătămare este un semnal de neiubire față de sine, iar corpul tău va continua să te saboteze, dacă simte că nu-l respecți suficient.
  5. Am renunțat la mâncatul social. Da, asta este o adevărată provocare, să nu faci excese pe la nunți și cumătrii, să-ți refuzi vehement rudele și prietenii când nu ți-e foame, astea chiar cer coloană vertebrală! Dar, spune-mi, te rog, o chestie: ei vor locui până la adânci bătrâneți în corpul tău? Ei vor fi nesatisfăcuți de reflexia în oglindă a colăceilor de la burtică, ori tu? Concluziile ți le faci tu.

Reechilibrare alimentară este, așadar, reală și posibilă, dar numai dacă te tratezi cu respect, cu îngăduință, cu respect și iubire de sine. Numai atunci când vei începe să crezi în tine, în potențialul tău enorm, în deciziile tale și vei învăța să-ți asculți nu adevărat corpul, numai atunci dezechilibrele alimentare se vor disipa de la sine.

Distribuie articolul: