Radu Marian este printre cele 6.000.000 de persoane de etnie romă care sunt atestate în toată Europa. E un tânăr implicat și activ civic, iar la capitolul studii nu s-a limitat doar la țara noastră. Curiozitatea l-a făcut de fiecare dată să vrea să afle lucruri noi, să descopere și alte culturi și popoare, scrie Agora.md. A fost printre miile de protestatari au ieșit pe străzile Chișinăului să-și ceară dreptul la libertate și democrație în aprilie 2009, iar după aceasta, acțiunile sale civice s-au ținut lanț.

Politica ne influențează…. fără să vrem

„A fost un moment pivotant pentru mine. A fost prima dată când am votat și am simțit o tristețe ce nu o mai simțisem până atunci. Am simțit că mi s-a furat viitorul. Atunci a fost prima mea acțiune sinceră de activism civic. De atunci a început. Am simțit că puterea ne aparține. Mi-am dat seama că politica influențează viața omului. Chiar dacă nu ne place să ne afiliem direct cu acest domeniu, el ne influențează direct modul în care trăim și modul în care gândim.”

După 10 ani, timp în care s-a implicat în mai multe proiecte civice și educaționale, Radu Marian ajunge să fie primul deputat de origine romă din istoria Republicii Moldova. Chiar dacă provine dintr-o familie mixtă, în care doar bunelul de pe mamă era rom, Radu Marian spune că respectul de care s-a bucurat bunelul său îl motivează să lupte astăzi pentru o mai bună incluziune a romilor în societate.

Datoria față de bunelul său

„Eu aș fi putut să nu zic despre asta nimic. Unele rude rome chiar mă îndemnau: „Nu spune că ești rom”. Dar eu am vrut să fac asta pentru că vreau să ajut. Eu am vrut asta pentru bunelul meu. El a fost un om extrem de respectat în sat. A fost unicul șofer. Simt că am o datorie față de el. Vreau să ajut această comunitate și consider că o pot face anume prin a recunoaște public acest lucru. Pot să spun tuturor, în mod deschis, că sunt rom și astfel pot să schimb percepțiile față de această etnie.

Discriminarea, trăită încă din copilărie

Proaspătul parlamentar își amintește că în copilărie a trăit mai multe momente în care s-a simțit discriminat, inclusiv la școală, dar sfatul primit de la părinți a fost cel care l-a determinat să-și stabilească prioritățile.

„Părinții mei mi-au transmis un mesaj foarte clar. Mai important decât originile tale entice este calitatea ta de om și ceea ce faci tu. Eu pun pe planul doi tot ce înseamnă identitatea mea. Mai important este faptul că pot avea o contribuție bună în și pentru societate.”

Un studiu realizat la începutul acestui an a arătat că persoanele de etnie romă din Republica Moldova nu au suficientă încredere în forțele proprii și, ca rezultat, ezită să se implice în politică. Printre cauzele excluziunii politice și sociale sunt nivelul scăzut de educaţie a populaţiei de etnie romă, lipsa unei locuinţe, lipsa actelor de identitate și/sau a unei dovezi de reşedinţă etc. În cadrul aceluiași sondaj, aproape 80% dintre persoanele de etnie romă chestionate au declarat că cea mai mare problemă pe care o întâmpină sunt veniturile joase și prețurile înalte. Mai mult de jumătate dintre aceștia au declarat că nu au acces la electricitate, apă și căldură.

Stereotipurile și frica față de romi

În societate există diverse stereotipuri cu privire la romi și chiar o frică față de aceștia generată de comportamentul persoanelor de etnie romă care practică cerșitul, ghicitul, blestemul, căsătoriile până la vârsta de 14 ani. Există voci care spun că anume tradițiile și aspectele culturale sunt cele care limitează drepturile romilor.

„De ce există această diferență între standardele de viață? Motivele sunt foarte multe. Sunt legate și de istorie, și de tradiție, și de cultură, și de discriminare, și de politici publice, și de gradul de implicare a romilor în viața politică. Sunt foarte multe motive. Eu un cerc vicios. Fiecare cauză e legată de alta. Eu mi-am dat seama că o cauză majoră care determină această diferență este că nu există comunicare între romi și nonromi. Din start se pornește de la ideea că nonromii discriminează, iar romii sunt discriminați, ceea ce este adevărat în mare parte. Ambele părți pornesc de la aceeași idee greșită. Dar, există punți de legătură. Eu le-am identificat. Da, trebuie să recunosc, am avut un pic de noroc că părinții mei s-au mutat la oraș. Dacă aș fi rămas la țară… Din păcate și astăzi există o mare diferență dintre accesul la informație la țară și la oraș”, spune Radu Marian.

Școala e despre învățământ sau despre note?

Rata de participare la învățământul formal scoate în evidență o altă diferență majoră dintre romi și celelalte etnii. Este o problemă prezentă în majoritatea țărilor europene. În unele țări, mulți romi nu au participat la nicio formă de învățământ formal. În Grecia, spre exemplu, 44% dintre romii cu vârsta de cel puțin 16 ani au declarat că nu au fost niciodată la școală. În Portugalia, procentajul este de 32%, în timp ce în Franța, Italia și România această rată este între 20% și 25%.

În opinia proaspătului deputat moldovean, Educația este cea care stă la baza progresului, iar aici eforturile trebuie să fie de ambele părți.

„Eu nu am avut note foarte bune la școală. Doar atunci când am plecat în străinătate, pentru că simțeam cumva presiunea că reprezint țara și trebuie să învăț bine. În schimb, autoeducarea pentru mine a fost crucială. Educația este motorul cel mai important pentru progresul societății. Țara nu poate fi mai bună decât sistemul de Educație pe care îl are. Anume Educația are puterea să elimine decalajele între standardele de viață ale oamenilor. Dacă într-o țară există un sistem de Educație bun, oferit de stat, toți au oportunități egale să se dezvolte, indiferent cât de bogați sau săraci sunt. Prima sarcină a statului e să crească rata de alfabetizare pentru toți copiii romi. Și aici posibil să fie nevoie și de insistență. Statul trebuie să fie insistent și să ofere stimulente ca toți copiii să vină la școală.Acolo unde este nevoie de mai multe eforturi ele trebuiesc făcute”, subliniază tânărul.

În Republica Moldova nu există o statistică oficială credibilă privind numărul populației de etnie romă. Recensământul din 2014 prezintă cifra de 9.323 de romi. Organizațiile de romi operează, însă, cu cifra de 102.356 persoane de etnie romă.

Distribuie articolul: