Bullying-ul afectează o mulțime de oameni și se poate întâmpla oricui, în orice loc, inclusiv la școală, serviciu, în familie sau în comunitate. Bullying-ul este o problemă gravă și din păcate nu multă lume vorbește despre consecințele sale sau despre metodele de oprire sau ameliorare a bullying-ului. De aceea, despre acest subiect vom vorbi astăzi cu psihoterapeuta Daniela Hariton, care are o experiență de peste zece ani în domeniul psihologiei.

Nu există o definiție exactă în limba română a hărțuirii. Dar, de obicei, este definit ca un comportament repetat care are scopul de a răni pe cineva fie emoțional, fie fizic. Totuși, mai multe despre această definiție ne va spune Daniela Hariton:

Ce înseamnă bullying-ul?

Bullying-ul este un comportament dezadaptativ, agresiv, antisocial, care implică un dezechilibru de putere real sau perceput și un comportament repetitiv sau care are potențialul de a fi repetat în timp. Pentru a fi considerat bullying, comportamentul trebuie să fie  intenționat, violent, repetitiv și să includă: Un dezechilibru de putere: cei care agresează își folosesc influența, cum ar fi puterea fizică, accesul la informații jenante sau popularitatea, pentru a controla sau a le face rău altora. Dezechilibrele de putere se pot schimba în timp și în situații diferite, chiar dacă implică aceleași persoane. Repetiție: Comportamentele de agresiune se repetă sau au potențialul să se întâmple de mai multe ori. Bullying-ul include acțiuni precum amenințările, răspândirea de zvonuri, atacarea fizică sau verbală a cuiva și excluderea intenționată a unei persoane dintr-un grup.

Există patru tipuri de bullying:

  • bullying-ul verbal înseamnă să spui sau să scrii lucruri răutăcioase la adresa cuiva. acesta include: tachinare, numire, comentarii sexuale nepotrivite, batjocură, amenințarea cu producerea unui rău.
  • bullying-ul social implică afectarea reputației sau a relațiilor cuiva. Acesta include: să lași pe cineva afară intenționat, instigarea altora să nu prietenească cu cineva, răspândirea zvonurilor despre cineva, a face pe cineva de rușine în public.
  • bullying-ul fizic implică rănirea corpului sau distrugerea bunurilor unei persoane. Hărțuirea fizică include: Lovire/ciupire, scuipat, împingerea, luarea sau spargerea lucrurilor cuiva, arătarea gesturilor înjositoare cu mâinile.
  • Cyberbullying-ul reprezintă un bullying care se manifestă în mediul virtual și deseori implică înjosire, amenințare și șantaj prin întrebuințarea unor mesaje, materiale sau poze cu conținut intim sau compromițător și destabilizare psiho-emoțională.

Bullying-ul provocat de un grup de persoane poartă denumirea de mobbing.

Cine poate deveni victima bullyin-ului?

O cultură a hărțuirii se poate dezvolta în orice context în care oamenii interacționează între ei. Aceasta poate include școala, familia, locul de muncă, casa și cartierele. Principala platformă de agresiune în cultura contemporană este reprezentată de site-urile de social media. În rândul copiilor de vârstă școlară bullying-ul poate apărea în timpul sau după orele școlare. În timp ce cele mai multe cazuri de agresiune raportate au loc în clădirea școlii, un procent semnificativ se întâmplă și în locuri precum terenul de joacă sau în transport. Se poate întâmpla și în drum către sau de la școală, în cartierul elevilor sau pe internet.

Care sunt efectele bullying-ului asupra copilului?

Atât copiii care sunt hărțuiți, cât și cei care îi agresează pe alții pot avea probleme grave și de durată. Stima de sine a copilului agresat este profund afectată, neliniștea persistentă sporește, precum și predispoziția către îmbolnăvire, cresc tulburările de somn și cele alimentare, se instaurează depresia, anxietatea, apar dificultăți semnificative de socializare, ba chiar și dismorfofobia (ura față de propria înfățișare) e posibilă. Deseori, elevii hărțuiți simt o deznădejde profundă și ajung până la suicid.  Agresorii au potențial delincvent, dificultăți de socializare și integrare, predispoziție către vicii și tulburări de personalitate sau psihice.

Cum poate fi stopat bullying-ului?

Prevenirea bullying-ul ar ține de prima etapă de informare a populației asupra existenței acestui grav fenomen și despre efectele sale distructive pe termen lung. Efortul colectiv de prevenire în timp ar reduce și opri agresiunea. Multe campanii și evenimente sunt destinate prevenirii agresiunii în întreaga lume. Avem și noi nevoie de Ziua națională Anti-bullying și luna dedicată subiectului. De asemenea, sunt indispensabile legi anti-bullying pentru a face ilegală agresiunea în școli și la locul de muncă, precum și pedeapsa cu închisoarea, însoțită de muncă în folosul comunității. Iar pentru victime este necesară psihoterapia individuală sau de grup cu un psihoterapeut abilitat în lucrul cu astfel de traume, precum și suportul instituției de învățământ și comunității în reintegrarea victimei în colectiv. 

Care este cauza, de ce avem parte de această „agresiune” ?

Un astfel de comportament distructiv poate viza persoane și tematici ce țin de diferențe de clasă socială, rasă, religie, gen, orientare sexuală, aspect, comportament, limbajul corpului, personalitate, reputație, descendență, putere, dimensiune sau dizabilitate.  Agresivitatea e partea din firea umană. Deseori reprezintă un mecanism de apărare  prin proiecție a frustrărilor interioare sau a unor traume personale drept compensare prin pedepsirea altora. Uneori însă poate fi rezultatul unor tulburări psihice iremediabile. De asemenea poate fi pur și simplu un comportament preluat prin imitare din mediul de dezvoltare timpurie, din lipsa unei alternative și a unui model de funcționare social adaptativă. Cu cât este mai dezvoltată cultura, legislația, educația și informarea corectă a populației, cu atât scade șansa ca bullying-ul să evolueze.

La finalul articolului, țin să menționez că potrivit unghiul.com, noțiunea de bullying ar putea fi reglementată în legislația Republicii Moldova. Comisia parlamentară cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media a aprobat raportul la proiectul prin care se propune introducerea noțiunii în Codul Educației. Fenomenul de bullying va fi recunoscut ca formă de violență psihologică, care are drept rezultat umilirea copiilor.

Potrivit statisticilor oficiale, în Republica Moldova circa 87% dintre elevii claselor a VI-a și a XII-a sunt afectați de bullying. Cea mai alarmantă situație este în instituțiile de învățământ din Chișinău, în care fiecare al patrulea elev a fost victimă a acestui fenomen sau a asistat la situații de bullying.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: