Liniștea amiezii era diluată de un sunet dulce, ușor alert. Întreg Universul părea undeva departe, iar singurii oameni care existau erau ei. Ea și El. De patru luni încoace, viața Ecaterinei Bandurova a luat o cu totul altă turnură. Diminețile sunt mai pline, serile mai frumoase, iar scurgerea timpului se oglindește în ochii băiețelului ei – Gherman.

De când se ține minte Ecaterina își dorea să fie mamă, să-și țină copilașul în brațe, să-i ofere toată căldura și dragostea de care are nevoie și mai ales – să-l alăpteze. Anume procesul alăptării i se părea extrem de important pentru creșterea și dezvoltarea pruncului său, mai ales în condiițile în care ea a fost privată în copilărie de această oportunitate.

„Eu nu am fost alăptată și am simțit pe propria-mi piele ce înseamnă o imunitate scăzută. Am citit o groază de informații despre importanța alăptării, dar și despre superioritatea laptelui matern în comparație cu laptele praf”, spune Ecaterina pentru Mămica Alăptează.

Totuși, acestea au fost doar o parte dintre argumentele care au determinat-o pe tânăra mămică să fie consecventă în demersul alăptării:

„Mi-am dorit o relație specială cu bebelușul meu. Mi-am dorit ca el să simtă cât de mult îl iubesc și cât de implicată sunt în creșterea lui. Alăptatul este un adevărat ritual de comunicare între mamă și copil. Datorită alăptării am ajuns să-mi înțeleg mai bine bebelușul și să fiu mai conectată la dorințele lui”.

Ecaterina  mărturisește că îi place să-și  alăpteze pruncul și este de părere că decizia de a-i oferi unui bebeluș lapte matern este o dovadă de responsabilitate.

„Până nu mi-am pus copilul la piept, nu am simțit nicio legătură specială cu el. Eram convinsă că după ce voi naște voi reveni rapid la muncă, și-mi voi lăsa bebelușul în grija bunicilor. Totul s-a schimbat în clipa în care l-am atașat la piept. A început să mănânce atât de dulce, și apoi la fel de dulce a adormit, încât eu m-am îndrăgostit iremediabil. Și apoi, nimic nu se compară cu acele clipe când îl vezi cu lăptic pe față și simțit cum pielea lui miroase a lapte și a tine” explică tânăra mămică.

Totuși, pentru Ecaterina experiența alăptării nu a fost întotdeauna una plăcută. Încă din primele zile după naștere, femeia a început să simtă dureri atunci când încerca să-și pună copilul la piept. La maternitate nu i-a explicat nimeni cum se atașează corect pruncul, astfel că fiecare tentativă de a-și hrăni puiul era asociată cu un adevărat coșmar.

Când credea că, în sfârșit, alăptarea a pornit pe drumul cel bun, o altă piedică a apărut în calea tinerei mame și a copilului ei.„Când au apărut colicii, am început să-mi storc laptele și să adaug în el picături împotriva colicilor. Cu timpul bebelușul lua din ce în ce mai greu sânul. Datorită sfaturile unui consultant în alăptare am reușit să trec peste acel impas”, povestește femeia.

Citește continuarea articolului pe MămicaAlăptează.md