Potrivit Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Statele Unite, alergiile alimentare la copii afectează între 6% şi 8% din grupa de vârstă sub trei ani. 

Deşi sunt frecvent confundate, alergiile alimentare sunt diferite de intoleranţele alimentare, cele din urmă fiind mai puţin grave. În cazul unei alergii alimentare, organismul reacţionează exagerat la anumite proteine dintr-un aliment şi eliberează substanţe chimice numite histamine, care cauzează inflamaţie. Medicul pediatru, Carolina Cojocari menționează că cel mai eficient tratament împotriva alergiilor cauzate de anumite alimente este evitarea acestora.

„Alergiile alimentare sunt reacții ale sistemului imunitar, care afectează mai multe organe cauzată de o anumită componentă dintr-un produs alimentar. Simptomele unei alergii alimentarepot fi ușoare până la severe în funcție de cantitatea de alimente consumate. Iată citeva dintre ele; erupție cutanată sau urticarie, greață, crampe,dureri de stomac, diaree,mincarime, dificultăți respiratorii sau durere toaracică.Factorii declanșatori sunt predispozia genetică și doze critice de alergeni în diferite perioade ale vieții”, a spus medicul.

În contextul alergiilor alimentare, sistemul imunitar al copilului reacționează în mod excesiv față de factorii alergenici cu care a venit în contact și care au produs antigeni, formând astfel anticorpi împotriva produsului alimentar respectiv, care vor lupta împotriva acelui antigen.

„Intoleranța alimentară este un răspuns al sistemului digestiv și nu al celui imunitar. Aceasta se produce atunci când ceva din alimentație irită sistemul digestiv sau atunci când o persoană este în imposibilitatea de a digera corect produsele alimentare. Simptomele pot fi- greață, dureri de stomac, crampe sau balonare, vome, diaree, dureri de cap, iritabilitate. Cele mai frecvente intoleranțe alimentare sunt cauzate de lactoză, sulfați și gluten, iar principalii alergeni alimentari sunt arahidele, fructe de mare, nuci, soia, citrice, grâu”, adaugă medicul.

Cu toate că regimul alimentar nu poate duce la vindecarea bolilor alergice, el poate îmbunătăți starea de sănătate a copilului în cauză și poate ameliora calitatea vieții acestuia.

„Regimul alimentar hipoalergic include dieta de eliminare, evitarea contactului cu alergenul cauzal după posibilitate, respectarea de către mamă a unui regim alimentar hipoalergic în perioada alăptarii, reducera poluării locuințelor, prevenirea infecției respiratorii virale acute și altor maladii infectioase. Pot fi depistate prin analize de sânge care identifică defectul sau deficitul enzimatic și testarea genetică”, a mai spus Carolina Cojocari.

Dacă suspectezi că copilul tău are o alergie alimentară, e cazul să îl vadă medicul pediatru care poate identifica ce aliment cauzează problema copilului și te va ajuta să urmezi un tratament corect. Totodată, va trebui să citești etichetele alimentelor, astfel încât să nu îi oferi micuțului ceva care să conțină acel alergen.

„Alimentația copiilor cu intoleranță și alergii presupune excluderea alergenelor, respectarea regimului alimentar, evitarea laptelui de vacă, ouă, pește, fructe de mare, alune și soia. Dacă este alăptat la sân mama urmează un regim hipoalergic cu administrarea probioticelor. Dacă copilul este alimentat artificial atunci se indică formule de lapte partial hidrolizate, în cazul intoleranței la lactoză- lapte fără lactoză”, adaugă medicul pediatru.

Copiii pot avea o reacție alergică la un aliment chiar dacă l-au consumat înainte fără nicio problemă. Cum le explicăm copiilor care frecvențează grădiniță că sunt alergici și nu pot consuma anumite produse?

„Este nevoie de a avea o discuție special centrată pe alergiile copilului și confirmată prin documente medicale anume ce tip de alergie și la ce produse. De asemenea, este bine de comunicat cu copilul ca el sa cunoască și să înțeleagă de ce mâncarea lui va fi ușoară și diferită de cea a colegilor din grupă. Un alt aspect important este legat de diversitatea alergiilor cu cât acestea sunt mai complexe cu atât există posibilitatea ca înlocuirea unor feluri de mâncare să nu corespundă de fiecare dată cu dorința părinților, deoarece sunt gândite la nivelul colectivului și al tuturor alergiilor avute. Astfel pe baza meniului săptămânal se înlocuiesc alimentele alergene cu un meniu variat exclus alergenelor”, menționează Carolina Cojocari.

„De cele mai multe ori dieta de eliminare este obligatorie. Există situații în care un alergen se modifică prin preparare, gătire, procedee termice ca și stuctură și nu mai sunt recunoscuți de sistemul imunitar, deci nu mai produc reacții alergice. Oul spre exemplu poate fi tolerat de anumiți pacienți dacă este preparat termic. Chiar dacă copilul este alergic să  presupunem la citrice, se interzice categoric de a-i oferi câte o bucațică mică, deoarece la moment nu poate avea reacții alergice dar pot apărea mai târziu, ceea ce ar duce la consecințe grave.

Părinții trebuie să comunice foarte mult cu copilul prin a-i explica că daca v-a mânca acest produs care este alergic, va avea erupții alergice, dureri abdominale sau vome. Este bine să găsească alt produs identic, dar care nu îi v-a provoca reacții. De asemenea, ca adulți și ei ar trebui să excludă acele produse care copilul nu are voie să le consume”, potrivit medicului pediatru.

De asemenea, există anumite alimente care pot duce la agravarea simptomatologiei alergice, precum ciocolata, untul de arahide, ouăle și anumite medicamente.

Distribuie articolul: