Proiectele frumoase, pe lângă oamenii care le gândesc, au nevoie poate de mai mult timp de coacere. Alisa și Vreaceslav au conștientizat asta din start și au urmat visul și ideea pe care o aveau, chiar dacă ea s-a încăpățânat să străbată munți și oceane. Acum se pot mândri cu proiectul lor culinar, în care mâncarea ca la mama acasă este la loc de cinste și savurată atât online, prin poze, video și rețete, cât și pe viu - în serviciile de catering.

Veaceslav Lisagor sau Slav, așa cum îl dezmierdă apropiații, vine dintr-o familie frumoasă cu trei frați. Mama lui Slav este o gospodină și o bucătăreasă nemaipomenită, având și studii în domeniul industriei alimentare. Anume bucatele gustoase gătite de mama au fost pentru Veaceslav imboldul pentru a crea și el delicii alimentare fără echivalent.

„Eu o ajutam pe mama mereu, eram bucătar-adjunct cu acte în regulă (zâmbește). Criza anilor ’90 nu a trecut pe lângă noi, așa că mama a fost nevoită să lase casa și toată gospodăria în mâinile noastre și să plece la muncă în Italia. A lăsat acasă trei copii, fără prea multe resurse financiare și cu doi saci de făină. Cred că multe familii în acea perioadă au trăit cam aceeași poveste. Uite așa am ajuns eu să-i țin locul mamei la bucătărie – iar baza unei familii atunci era pâinea. Am învățat să coc pâine!”, mărturisește cu mândrie Slav.

Moldoveanul nostru își amintește cum uneori să culca la bucătărie pe două scaune ca să audă cuptorul și să se trezească, nu cumva să ardă pâinea. Acum își amintește cu zâmbet, atunci însă era o mare responsabilitate pe umerii săi.

„Chiar dacă era greu, o făceam mai mult din dorință decât din obligație. Așa a început pasiunea pentru gătit: de sărbători găteam feluri și feluri de mâncare… multe rețete erau dictate la telefon de mama, însă mie mereu îmi părea că trebuie să mai adaug ceva, ca să fie deosebite. Așa fac și până acum. Ador să urmăresc reacția feței, a ochilor oamenilor care gustă din ceea ce fac, curioși să afle ce ingredient anume le oferă acest gust sau prin ce se face atât de specială o rețetă”, ne-a mai spus bucătarul.

Are el un simț aparte pentru alimente și gusturi. Un simț pe care, aflat acum în SUA, îl explorează la maxim. Veaceslav coace pâine cu maia sălbatică, maia de care foloseau străbunicii noștri, doar că umedă –  așa cum o folosesc italienii. Continuă să se perfecționeze, drept pentru care la seral a optat să facă o facultate, iar Polenta d’Oro este un proiect de familie, soția Alisa fiindu-i alături mereu.

 

„Uneori, când se întâmpla să fie ocupat, mă implică și pe mine în procesul de copt pâine. Chiar dacă îmi zice pas cu pas ce să fac, niciodată nu reușeam să fac la fel că la el… În opinia mea pentru a face bucate gustoase trebuie să ai o energie compatibilă cu produsele… sau nu știu exact cum se explică. Slav are această energie, un fel de lipici în ale gătitului, ceva special”, spune Alisa pentru EA.md.

Alisa și Veaceslav sunt împreună de zece ani deja. S-au căsătorit în 2009, ca să poată aplica la programul de emigrare în Canada și, deși au vrut să rămână o taină, buletinele i-au dat de gol. Cinci ani, atât le-a luat să lupte cu birocrația din Moldova și să încerce să făurească ceva acasă, dar nu a fost să fie. Slav a luat experiența cu sine și a ajuns bucătar în Italia.

„Alisa lucra la o bancă, iar eu aveam o mică afacere în țară, dar aceasta nu se autofinanța. Eram plini de credite în momentul în care am decis că eu voi pleca în Italia pentru a profesa. Alisa a rămas în Moldova și făcea naveta de câteva ori pe an, ca să putem petrece timpul în familie pentru câteva zile. În Veneția am avut norocul să muncesc la un restaurant autentic italian, foarte prestigios, chiar în inima Veneției. De acolo am deprins cele mai impresionante tehnici de gătit”, ne dezvăluie bucătarul moldovean.

Au urmat emoțiile interviurilor pentru emigrare. Toate stelele se aliniau în favoarea lor, însă tensiunea era destul de apăsătoare. Cât așteptau rezultatul pentru Canada, a venit bucuria din altă parte. Soții au luat Green Card-ul – adică dreptul de a merge și de a se stabili legal în SUA.

„La început credeam că era o glumă… dar am mers mai departe și gluma ne-a schimbat viața. Fusesem în SUA ca studentă și deja eram un pic familiarizată cu tot ce e acolo. Oscilam între Canada și SUA, așa că am zis să mergem în ambele și vom vedea unde ne stabilim. Așa făcut am ajuns în Sacramento, California, în martie 2014 – un orășel cu o comunitate cu oameni frumoși, cu realizări deosebite, de unde nu am mai vrut să plecăm”, ne povestește Alisa.

Între timp s-a născut Hektor, fiul lor – cea mai mare realizare a lor de până acum. Slav muncea la un restaurant italian, însă pentru a deveni bucătar-șef recunoscut avea nevoie de mult timp. Studiile le făcea în domeniul „rețele de calculatoare”. S-au integrat însă în comunitatea moldovenilor de acolo și poartă cu mândrie straiele tradiționale de acasă.

„Am absolvit și muncesc ca administrator de rețele, iar Alisa încă e studentă și are și un job. Ne-am propus multe, dar timpul ne presează… așa că am decis să nu uit de gătit. Așa s-a născut proiectul „La Polenta d’Oro” – un site unde, dincolo de experiențele mele culinare, este tot timpul meu liber (râde). Pe lângă ideile de gătit, am început să oferim servicii de catering sau restaurant mobil, cum îl numim noi”, ne povestește Veaceslav.

„Pe online, ne străduim să oferim gospodinelor din toată lumea experiențe inedite. Unele rețete le filmăm, iar pozele le realizez tot eu. Dincolo de asta, suntem prezenți la evenimente, mai cu seamă ale comunității de moldoveni, iar planurile sunt foarte mari. Ne-am dori foarte mult să putem deschide un restaurant cu același nume, care va fi definit de suplețea și originalitatea bunului gust și al calității bucatelor”, ne mai spune Slav.

Cei doi soți muncesc zilnic pentru visele lor, fac pași mici, dar siguri, asta și pentru că, fiind străini, într-o țară atât de cosmopolită, e destul de greu, dar și riscant să acționezi necalculat.

„Suntem la început, dar sunt ferm convinsă că vom avea realizări frumoase. Alături de Slav și încrezuta în capacitățile lui în artă culinara, trebuie să reușim. El este iscusit, original și pune foarte mult preț pe ceea ce face. Calitatea îl definește și într-adevăr are un talent aparte, are o imaginație bogată și este foarte atent chiar și la cele mai mici detalii.  Toți prietenii noștri spun că de câte ori vin la noi se simt de parcă ar lua masa la restaurant. Ne-am bucura nespus să vă putem invita la unul dintre brunch-urile „La Polenta d’Oro” că să puteți înțelege mai bine și să vă încântați simțurile gustative cu bunătăți”, ne-a mai spus Alisa.

Foto: Arhivă personală

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: