Prețurile petrolului au continuat să crească joi, în ciuda faptului că principalele țări au fost de acord să elibereze o cantitate record de petrol din rezervele strategice, în încercarea de a reduce impactul războiului din Iran, scrie hotnews.ro.

 

Prețul țițeiului Brent a crescut cu aproape 9%, ajungând la peste 100 de dolari pe baril în tranzacțiile din Asia, chiar și după ce toți cei 32 de membri ai Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) au anunțat că vor elibera 400 de milioane de barili ca răspuns la preocupările legate de aprovizionare.

Brent e folosit ca reper pentru prețul a circa două treimi din țițeiul tranzacționat internațional. Este referința standard pentru Europa, Africa, Orientul Mijlociu și pentru majoritatea contractelor de țiței livrabile pe mare

Iranul a avertizat că petrolul ar putea ajunge la 200 de dolari pe baril

Miercuri, Iranul a avertizat că petrolul ar putea ajunge la 200 de dolari pe baril, pe măsură ce atacurile sale asupra navelor se intensifică în Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă cheie pentru transporturile de energie.

Un purtător de cuvânt al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a declarat că orice navă legată de SUA, Israel sau aliații acestora va fi vizată.

„Nu veți putea reduce artificial prețul petrolului. Așteptați-vă la un preț al petrolului de 200 de dolari pe baril. Prețul petrolului depinde de securitatea regională, iar voi sunteți principala sursă de insecuritate în regiune”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Ruta îngustă de transport maritim este crucială pentru economia globală, deoarece aproximativ o cincime din aprovizionarea cu energie a lumii trece prin ea.

Cele cinci șocuri majore ale petrolului

1973 – Embargoul impus de OPEC
Primul șoc petrolier major din istoria modernă a fost cauzat de embargoul țărilor arabe OPEC împotriva economiilor occidentale care au sprijinit Israelul în Războiul de Yom Kippur.

Prețurile petrolului s-au cvadruplat în câteva luni, iar Occidentul a intrat într-o perioadă de stagflație. Această criză a dus la crearea Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) și la prima strategie coordonată privind rezervele de energie.

Lecție: dependența energetică poate fi transformată în armă geopolitică.

1979 – Revoluția iraniană
Al doilea șoc a venit odată cu răsturnarea șahului și cu Revoluția Iraniană. Prăbușirea producției din Iran a provocat o nouă creștere a prețurilor petrolului.

Economiile occidentale au intrat în recesiune, iar băncile centrale au fost nevoite să majoreze dramatic ratele dobânzilor pentru a reduce inflația.

Lecția învățată: chiar și pierderea unei părți din producție de către un mare producător poate destabiliza economia globală.

1990 – Războiul din Golf
Invazia Kuweitului de către Irak a dus la noi tulburări pe piețele energetice. Prețurile petrolului s-au dublat în câteva luni.

Totuși, șocul s-a dovedit a fi relativ scurt, deoarece intervenția militară americană a restabilit rapid fluxurile de petrol.

Lecția învățată: atunci când o criză geopolitică are o soluție militară clară, piețele își revin mai repede.

2003 – Invazia Irakului
Invazia americană a Irakului în 2003 a stârnit o nouă incertitudine pe piețele energetice, într-un moment în care cererea de petrol creștea rapid datorită dezvoltării Chinei.

Prețurile au început să crească treptat, iar în următorii cinci ani au atins maxime istorice.

Lecție: instabilitatea geopolitică din principalele regiuni producătoare de petrol poate alimenta tendințele optimiste pe termen lung.

2022 – Războiul din Ucraina
Invazia rusă a Ucrainei a provocat cel mai mare șoc energetic din Europa de la anii 1970 încoace. Prețurile gazelor naturale și petrolului au crescut vertiginos, în timp ce economiile europene au fost forțate să caute surse alternative de energie.

Criza a accelerat tranziția energetică, dar și rearanjarea fluxurilor energetice globale.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: