Astăzi, președintele Organizației Mondiale a Sănătății, pe segmentul european, Hans Kluge a declarat că există posibilitatea ca pandemia de CoVid – 19 să ia sfârșit în acest final de iarnă. O fi sau nu adevărat, cert e că subiectul pandemic a stârnit multă vâlvă în rândul populației, divizându-ne în mai multe tabere: vaxxeri și antivaxxeri, conspiraționiști și adepți ai informațiilor din surse veridice. Cumva această noutate m-a făcut să trag linia asupra unei teme la care am reflectat îndelung. De ce Republica Moldova a eșuat ca popor în această pandemie?

Știu, veți spune că nu suntem unicii care au dat-o în bară, dar iată câteva concluzii care mă fac să cred că noi suntem în topul celor care au ratat orice fel de lecții din această situație excepțională.

  1. Am descoperit cât de precar și superficial e procesul educațional pentru unele persoane.

Da, mă refer expres la faptul că învățăm biologia în școală, dar avem unul dintre nivelele cele mai joase la capitolul vaccinuri. Când oamenii nu știu cum funcționează un vaccin și care e repercusiunea alegerii de a nu te vaccina, e grav.

  1. Am descoperit că stăm prost la capitolul empatie și inteligență emoțională

Da, oamenii au fost egoiști și până la pandemie, dar obligați cumva de realități, de cutume, de aparențe, aceste lucruri rămâneau undeva după culise. Nu au funcționat nici reportajele din spitalele plini ochi cu bolnavi de Covid- 19, nici interviurile oferite de victimele acestei molime, nici chiar faptul că cineva și-a pierdut un membru al familiei în lupta cu virusul.

  1. Am văzut adevărata atitudine a oamenilor față de medici

Probabil, meseria cea mai afectată de pandemie a fost a castei medicilor, care au fost priviți și catalogați într-un registru larg, de la oameni vânduți sistemului la adevărați călăi. Nu generalizez, dar din tot ceea ce văd, mi se pare că unii moldoveni ar putea arde medicii direct pe rug, doar de dragul de a-și cere o dreptate iluzorie.

  1. Suntem victimele perfecte ale știrilor false

Moldoveanul adoră titlurile pe care să le facă virale, indiferent dacă în spate e sau nu adevărul. Și dacă mai e și o bucată de influencer, atunci fiți sigur că e pur și simplu penibil. Nu cred că trebuie să vă amintesc oameni de afaceri care la început de pandemie strigau că totul e un fals, iar acum fac donații spre spitale. Lăudabil, dar halucinant.

  1. Suntem la ani lumină de progresul digital

Bun, să admitem că e motivul sărăciei în care trăim (deși am vagi suspiciuni că nu e doar despre asta), dar presupun că atâta zarvă legată de școala online nu a fost nicăieri, în alte țări.

  1. Încă mai suntem un popor de superstițioși și ne trebuie efectul placebo

E trist să vezi cum piramidele cu suplimente, uleiuri eterice, fel de fel de accesorii cu pietre (lista e prea lungă) au întâietate în fața științei care muncește de decenii pentru a ne apropia de acea calitate a vieții pe care ne-o dorim.

Acest text nu e malițios, nu e despre a scoate bârna din ochiul cuiva. E doar un finiș la care am ajuns după doi ani de pandemie, doi ani în care suntem repetenți cap – coadă.

Distribuie articolul: