Din cele cinci sectoare teritorial-administrative ale Chişinăului, Ciocana este situat în partea de est a oraşului. Denumirea sectorului vine de la numele fostului sat Ciocana Nouă, inclus în hotarele Chişinăului abia în 1959. Pînă atunci localitatea fusese subordonată Primăriei din satul Visterniceni şi era cunoscută ca un cătun pe moşia Ciocanei încă din 1910.

Toponimicul moşiei Ciocana, iar mai  târziu şi a satului Ciocana, se trage de la numele moşierului latifundiar moldovean Ciocan sau Ciocanu, care se presupune că ar fi trăit la hotarul secolelor XVI-XVII. Faptul este demonstrat indirect şi de denumirea dealului Ciocan, situat pe teritoriul moşiei, împreună cu alte înălţimi, cum ar fi Brăileanu şi Jidauca.

Înscrierile istorice ne mărturisesc că în trecut moşia Ciocani, pe a cărei teritoriu au apărut ulterior satele  Ciocana Veche şi Ciocana Nouă, a aparţinut diferitor răzeşi şi moşieri. La est, satul Ciocana Nouă se învecina cu Ciocana Veche, care în ianuarie 1971 se contopeşte cu satul Coloniţa. În anul 1800, moşia Ciocana aparţinea protopopului Străvărache. Documentele atestează că moşia Ciocana se întindea pe o distanţă de circa 10 km, iar la apus se învecina cu malul stîng al rîuleţului Bîcu. În unul din hrisoavele domnitorilor moldoveni, datat cu 23 noiembrie 1757, se afirmă că moşierul Darie Băluţel din satul Hîrtop,  mărturiseşte că stăpîneşte moşia Ciocana  şi că aceasta ar fi fost stăpînită şi de părinţii săi.

Numele sectorului provine de la denumirea fostului sat Ciocana nouă, inclus în hotarele Chișinăului abia în anul 1959. Pînă atunci Ciocana Nouă se subordona Primăriei din satul Colonița, raionul Vadul lui Vodă. Însuși Ciocana Nouă a fost format de moldoveni în urma roirii altui sat Ciocana (Veche), care și acesta în ianuarie 1971 este contopit cu satul Colonița. Prin anii 1942-1944 localitatea Ciocana Nouă, de la numele căreia și provine denumirea sectorului Ciocana, împreună cu satele Bîc și Otovasca intra în componența comunei Bubuieci, iar Ciocana Veche fusese subordonată în diferiți ani și Primăriei satului Budești, mai fiind cunoscută și sub denumirea Fundul Ciocanei.

Sub aspect etimologic denumirea Ciocana, în cele din urmă, coboară la numele de familie (și personal) Ciocan. Un oarecare prim Ciocan – care ar fi stăpînit moșia Ciocana –, ar fi trăit prin secolele XV-XVII. Într-un act domnesc, datat cu 23 noiembrie 1757, se afirmă că moșneanul Darie Băluțel din satul Hîrtop mărturisea precum că el stăpînea la acel timp moșia Ciocana și că aceasta ar fi fost stăpînită și de părinții săi.

Piste pentru cicliști pe bulevardul Mircea cel Bătrân

Bulevardul Mircea cel Bătrîn este cea mai importantă arteră de comunicație a sectorului. O scurtă istorie a bulevardului citiți aici. Strada Alecu Russo, însă, este o magistrală cu o lungime de 2 km și leagă sectorul Rîșcani și Ciocana. În 2012 a fost inițiat un proiect de reconstrucție integrală a străzii Alecu Russo. Prin ce metamorfoze a trecut strada Alecu Russo din Chișinău aflați accesând sursa. Străzile Nicolae Milescu-Spătaru, Igor Vieru, Mihail Sadoveanu, Petru Zadnipru, Maria Drăgan, Meșterul Manole și Voluntarilor sunt, de asemenea, importante căi de comunicație a sectorului.

Decoruri pe bulevardul Mircea cel Bătrân

Până în anul 1990, Bulevardul Mircea cel Bătrîn se numea bulevardul Kutuzov. Astfel, bd. Mircea cel Bătrân începe de la rondul de intersecţie cu str. Alecu Russo, continuînd direcţia strada Meşterul Manole spre Strada Bucovinei, construit în anii ’80 cu blocuri de locuit şi cu magazine alimentare, oficii poştale, prestări servicii, cafenele, o piaţă comerciala. Biblioteca Transilvania (nr.7). Poartă numele viteazului domnitor al Ţării Româneşti (1386 -1418). Domnitorul Mircea cel Bătrân a trăit în perioada 23 septembrie 1386 – 31 ianuarie 1418.

Pe data de 23 septembrie 1386, urca pe Tronul Munteniei Mircea cel Batrân, unul din cei mai straluciti voievozi români, care domnește 32 de ani. S-a dovedit a fi un diplomat iscusit, un bun conducator de oști și un conducător de țară foarte bun. În timpul domniei sale, deci între 1386 și 1418, Țara Românească a atins cea mai mare întindere din toate timpurile, cum reese din impunătorul titlu pe care l-a purtat:

„Eu cel întru Hristos Dumnezeu binecredinciosul si bine cinstitul si de Hristos iubitorul si singurul stapânitor, Io, Mircea, mare voievod si domn, cu mila si cu darul lui Dumnezeu stapânind si domnind peste toata Tara Ungrovalahiei si partile de peste munti, înca si spre partile tataresti, si Almasului si Fagarasului herteg, si Banatului de Severin domn, si de amândoua partile peste toata Dunarea si pâna la marea cea mare, si cetatii Dârstorului stapânitor”.

Aleea bulevardului Mircea cel Bătrân este frumoasă, numai bine de plimbat, fie pe jos, fie cu bicicleta.

Dar cum arăta sectorul Ciocana în perioada sovietcă.

Chişinău, 01 mai 1979, mersul construcţiei sectorului Ciocana

Chişinău, 02 august 1970, începutul construcţiei sectorului Ciocana

Chişinău, 01 mai 1979, mersul construcţiei sectorului Ciocana

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: