Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, face presiuni pentru extinderea zonei de roaming a UE ca parte a agendei de extindere a blocului comunitar, însă planul se confruntă cu un scepticism tot mai mare din partea operatorilor de telecomunicații și a țărilor candidate, inclusiv Ucraina și Moldova, potrivit euractiv.com.

Sistemul „Roam Like at Home” permite cetățenilor din Republica Moldova și Ucraina care călătoresc în interiorul UE și al Spațiului Economic European să își utilizeze telefoanele mobile pentru apeluri, mesaje text și date fără costuri suplimentare.

În octombrie 2025, von der Leyen a anunțat că Albania și Muntenegru se vor alătura sistemului în 2026 – o mișcare care a surprins multe părți interesate, având în vedere că a durat mai mult de trei ani pentru ca Ucraina și Moldova, care au aderat la 1 ianuarie 2026, să fie admise.

Extinderea zonei de roaming la țările din afara UE nu ar trebui să fie grăbită sau decuplată de procesul de aderare, au declarat pentru Euractiv ministrul adjunct ucrainean pentru transformare digitală, Stanislav Prybytko, și secretarul de stat responsabil de digitalizare în Republica Moldova, Michelle Iliev.

În ceea ce privește industria, László Tóth, șeful departamentului de politici publice din cadrul lobby-ului operatorilor de telefonie mobilă GSMA, a avertizat că permiterea țărilor să se alăture zonei de roaming înainte de aderarea la UE riscă să devieze resursele de la investițiile în rețele.

 

Probleme subiacente legate de concurență

 

Deși consumatorii din UE beneficiază de roaming fără suprataxe, operatorii continuă să își plătească reciproc taxe en-gros atunci când abonații folosesc roaming în străinătate. Aceste taxe sunt plafonate – la 1,10 euro pe gigabyte de date, 0,019 euro pe minut pentru apeluri și 0,003 euro pe SMS -, dar criticii susțin că plafoanele rămân prea mari.

Operatorii din țările cu o populație mare de turiști, cum ar fi Croația, Grecia, Italia și Spania, tind să câștige de pe urma traficului de intrare, în timp ce operatorii nordici și baltici susțin că sistemul epuizează resursele.

În aprilie 2025, autoritățile de reglementare în telecomunicații din UE, grupate în cadrul BEREC, au concluzionat că plafoanele en-gros depășesc prețurile pieței și au recomandat reducerea acestora. Operatorii virtuali reprezentați de MVNO Europe au susținut reduceri mai abrupte, propunând o reducere la 0,25 euro pe gigabyte și 0,0025 euro pe minut.

Comisia a decis însă în iunie 2025 că plafoanele existente susțin „dinamica pieței competitive” și a optat împotriva revizuirii lor.

Între timp, grupurile de consumatori insistă asupra eliminării taxelor pentru apeluri și mesaje text intra-UE, care se aplică în continuare atunci când utilizatorii contactează pe cineva din altă țară. Un estonian care apelează un număr croat din Tallinn, de exemplu, poate fi taxat cu până la 0,19 euro pe minut și 0,06 euro pe mesaj text.

Bruxelles a făcut un prim pas către eliminarea acestor suprataxe în decembrie 2025, eliminarea completă fiind posibilă de la 1 ianuarie 2029. În ciuda distorsiunilor rămase, zona de roaming a UE a fost „un succes clar pentru consumatori”, a declarat Cláudio Teixeira de la BEUC, care susține extinderea sistemului la țările din afara UE.

 

Probleme de extindere

 

Dincolo de disputele privind prețurile, extinderea planificată a zonei de roaming ridică noi preocupări operaționale și politice. Albania și Muntenegru sunt așteptate să adere în 2026, dar țările care au aderat anterior avertizează că extinderea ulterioară nu ar trebui să se facă în detrimentul stabilității pieței.

Moldova și Ucraina, care au aderat după ceea ce Iliev a descris drept un „proces tehnic riguros”, susțin că orice nou participant ar trebui să fie supus aceluiași control. Prybytko a avertizat că adăugirile ad-hoc riscă să creeze dezechilibre.

Comisia a amânat prezentarea strategiei sale de extindere a roamingului până în primăvara anului 2026, după ce inițial plănuise să o prezinte în noiembrie anul trecut, subliniind preocupările nerezolvate în rândul capitalelor și autorităților de reglementare din UE.

Distribuția costurilor este un alt punct de blocaj. Întrucât turiștii din UE sunt susceptibili să genereze trafic intens de roaming în Albania și Muntenegru în timpul verii, operatorii din alte părți s-ar putea confrunta cu costuri angro mai mari decât recuperează.

Conform modelului actual, țările din afara UE se alătură zonei de roaming prin acorduri bilaterale: albanezii ar beneficia de roaming fără suprataxe în întreaga UE, dar nu și atunci când călătoresc în alte țări participante din afara UE, cum ar fi Ucraina sau Moldova.

Fiecare participant suplimentar necesită, de asemenea, ajustări operaționale și IT semnificative pentru operatori.

„Aranjamentele ad-hoc pot crea asimetrii și pot crește poverile administrative și financiare”, a avertizat Iliev, îndemnând la o abordare mai prudentă și coordonată a extinderii ulterioare.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: