De la 1 septembrie majoritatea școlilor și-au deschis din nou ușile și au primit copii în clase. Relansarea activității instituțiilor de învățământ a venit, însă, la pachet cu un șir de norme și reguli. Astfel, pe umerii cadrelor didactice, pe lângă menirea de a le transmite cunoștințe elevilor și de a fi pregătiți pentru oră, au căzut și îndatoririle precum grija pentru sănătate, purtarea măștilor și monitorizarea continuă a elevilor. AGORA a discutat cu mai mulți profesori din țară pentru a vedea ce măsuri au fost luate la nivelul instituțiilor în care activează și cum fac față acestui început de an școlar.

„Să fii profesor în condiții pandemice e greu și ne este aproape imposibil să păstrăm toate regulile emise de organele competente.”-  Kristina Cernei, profesoară de limba engleză

Profesoara de limbă engleză de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Chișinău Cristina Cernei susține că una dintre obligațiile profesorului este purtarea măștilor de protecție pe tot parcursul orelor.

„Noi avem trei măști de trei culori diferite, ca să le schimbăm la două ore. Acestea au fost oferite de administrație. Dimineața una roz, peste doua ore – cea albastră, apoi – cea albă”, spune ea.

Administrația liceului a aprobat mai multe documente regulatorii și le-a oferit cadrelor didactice măști și viziere. Mai mult decât atât, au fost desenate indicatoare prin școală și instalate panouri informative. În ceea ce privește utilizarea vizierei sau a măștii, Cristina Cernei spune că întâmpină anumite greutăți.

„Suntem obligați sa folosim măștile, pe când viziera este opțională. Mie viziera îmi produce disconfort. Deși nu e strânsă pe cap, mă doare fruntea, iar dacă o fac mai largă, cade. Și chiar dacă e plastic, e greu de purtat toată ziua. Masca nu îmi permite să vorbesc și să trag aer prin masca. Nu poți, în special când trebuie să vorbești mai tare ca sa te audă în spatele clasei”, povestește ea.

În lista obligațiilor pe care cadrele didactice trebuie să le realizeze se mai enumeră aerisirea claselor, monitorizarea elevilor ca aceștia să igienizeze mesele, să șteargă masa la care lucrează înainte de ore și nu este permis lucrul în echipă sau interactivitatea.

Potrivit ei, tot disconfortul este simțit de profesor.

„Elevii nu respectă distanță fizică, nu se spală pe mâini, decât dacă stai lângă ei. Mai mult, copiii nu au măști diferite și nu le schimbă, iar noi profesorii suntem nevoiți să alergăm toată școala și nu reușim fizic să îi urmărim. Dacă ar respecta toți regulile, am fi o școală model”, a mai adăugat aceasta.

Deși se recomandă ca profesorii să stea în fața elevilor, la o distanță de 1,5-2 metri, pedagoga susține că și elevii ies uneori la tablă, dar respectând anumite reguli.

„Azi elevii au ieșit la tabla interactivă, dar își dezinfectează mâinile înainte și după ce au utilizat pixul. Așa am făcut și cu fișele de azi. Am îmbrăcat mănușa, am dezinfectat mănușa, am dat fișele, am scos mănușa și iar dezinfectare”, spune profesoara.

În ciuda restricțiilor, Cristina Cernei crede că aflarea elevilor într-un singur cabinet, deplasarea doar a profesorilor sau alte cerințe din regulamentul intern sunt o practică bună, doar că nu în condiții de pandemie și cu utilizarea măștii.

„Profesorii nu pot fi roboți și să nu se aproprie de copii atunci când apar anumite întrebări.” – Iurie Melinte, directorul IP LT „B. P. Hașdeu”

Și directorul de la IP LT „B. P. Hașdeu”, Iurie Melinte, afirmă că toate regulamentele sunt bune, dar responsabilitatea ce le revine profesorilor este una foarte mare.

„În timpul orelor purtarea măștilor este incomodă, iar pentru profesori este foarte greu. La pauză aceștia sunt în alertă, pe coridoare, afară, pentru a monitoriza situația și pentru a le reaminti elevilor să poarte mască sau să mențină distanța socială. Totuși, nu este o garanție că acea mască nu are microbi pentru că profesorul nu știe unde elevul a ținut-o sau unde a plasat-o”.

O altă greutate pe care au întâmpinat-o cei 21 de angajați ai școlii este legată de deplasarea profesorilor dintr-o încăpere în alta pentru a asigura limitarea interacțiunii dintre elevi.

„Chiar dacă sunt instalate calculatoare în clasă, profesorii sunt nevoiți să ia cu ei laptopurile personale, întrucât acolo au materialele și toate cele necesare pentru desfășurarea orelor”, a adăugat Melinte.

Iurie Melinte mai susține că în timpul orelor, este aproape imposibil ca profesorul să nu se deplaseze printre rânduri.

„Atunci când ceva nu este clar sau apar anumite întrebări, pedagogii se pot apropria de copii. Le-am permis să circule printre rânduri, dar cu condiția să nu se aplece prea mult deasupra caietului”, a adăugat directorul.

Profesorii sunt de părere că cea mai mare responsabilitate rămâne cea a diriginților, care sunt nevoiți să monitorizeze zilnic situația și starea de sănătate a copiilor, să comunice cu ei mai mult decât ceea ce se petrece în cadrul orelor.

Învățătoarea de clase primare de la liceul din satul Gordinești Svetlana Danciuc le predă elevilor din clasa IV-a, iar pe lângă cunoștințele pe care trebuie să le însușească picii, comunică cu ei despre sănătate.

„Pe lângă monitorizarea zilnică a stării de bine a elevilor, menținem o colaborare permanentă cu familiile lor. Noi verificăm cum se simte, ce se întâmplă, dacă a fost bolnav sau dacă a interacționat cu cineva infectat”, a menționat Svetlana Danciuc.

Mai mult de atât, în unele licee, profesorii sunt cei care fac trierea copiilor de două ori pe zi. Profesoara de chimie de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Edineț, Liliana Boian, ne-a mărturisit că școala unde predă activează în două schimburi.

„O dată pe săptămână fiecare profesor ajunge să fie responsabil de triere la intrarea în școală. Astfel, profesorul se îmbracă în haine speciale, își pune viziera, masca, mănușile, măsoară temperatura copiilor și le verifică starea de sănătate. În ziua respectivă stăm la intrare de două ori, pentru primul schimb, apoi pentru al doilea”, a spus Liliana Boian.

Pedagoga mai susține că lecțiile au fost micșorate până la 30 de minute, iar pauzele sunt de zece minute, ceea ce împiedică profesorul să reușească să le predea copiilor necesarul de informații.

Acest tip de învățământ nu este eficient și nici nu are calitate. În jumătate de oră, până ne mișcăm din cabinet în cabinet, până dezinfectăm suprafețele, aerisim, facem apelul, ne rămân doar 20 de minute. În acest timp elevul nu însușește materia”, mai susține profesoara.

O altă problemă cu care se confruntă aceasta în predarea materiei este interzicerea de a folosi reactivi sau de a prezenta în mod practic anumite experimente chimice. Profesoara este nevoită să predea doar partea teoretică, iar copii să-și imagineze cum are loc reacția chimică.

„Îndatoririle și obligațiile profesorului nu coincid cu timpul acordat”, mai afirmă Liliana Boian. Pentru ea, orele în două schimburi sunt obositoare, iar uneori nu reușește să-și pregătească toate materialele necesare pentru a petrece lecția.

„Noi toată ziua suntem în alertă și este foarte obositor. Predăm dublu față de înainte, iar în loc să mă duc să-mi iau materiale didactice necesare, uneori sunt cea care trebuie să sune și să verifice de ce un copil nu este prezent, ce s-a întâmplat cu el. Sunt și părinți grijulii, dar nu toți. De la noi se cere prea mult, iar timp de a preda calitativ rămân doar cele 20 de minute”, mărturisește învățătoarea.

Chiar dacă masca este necesară pentru protejarea sănătății și prevenirii infecției, aceasta face ca întregul proces de predare să fie mai greu înțeles de elevi, susține Boain.

„În mod normal, elevii ne privesc fața, felul în care se mișcă buzele, iar sunetul ajunge clar la ei. Atunci când purtăm mască, elevii nu mai pot citi pe buze, nu înțeleg atât de bine ce li se spune și noi suntem nevoiți să vorbim mai tare și să repetăm de mai multe ori”, a conchis profesoara de chimie.

În alte instituții, pentru a le permite profesorilor să nu poarte mască în timpul orelor, au fost delimitat spațiul elevilor și cel al profesorului din clasă.

Tabla este la o distanță mare de copii, iar atunci când stau în zona mea, nu sunt nevoită să port mască. O pun doar în cazul în care am nevoie să mă aproprii de ei ca să le explic ceva, iar elevii care vin la tablă sau se aproprie de masa mea își pun și ei masca”, a menționat Elena Cojocaru, profesoară de istorie și geografie de la Liceul Teoretic „Academia Copiilor” din Chișinău.

Totuși, potrivit profesoarei, nu de fiecare dată elevii își pun masca sau își dezinfectează mâinile, decât atunci când li se cere acest lucru.

„Amintim că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a propus șapte modele pentru reluarea învățământului școlar din 1 septembrie, iar cea mai aleasă a fost modelul 1 (prezența 100%), care este aplicabilă în cazul școlilor, al claselor cu un număr rațional de elevi în corespundere cu normativele sanitaro-epidemiologice de stat.

Precizăm că din cele 1.252 de instituții de învățământ primar, gimnazial, liceal publice și private s-au redeschis începând cu 1 septembrie, 1.233 instituții cu aplicarea diverselor forme de organizare a studiilor. 19 instituții nu s-au redeschis, pentru că 11 dintre acestea sunt în carantină, iar alte opt nu corespund parțial cerințelor ANSP.

Sursa: Agora.md