Duminică, 11 iulie, moldovenii de pretutindeni și-au ales, din nou, legislativul.

Atenție! Urmează un text copt timp de o săptămână, în care echipa SEOLITTE explică tacticile de marketing și imagine utilizare pe parcurs de membrii și simpatizanții mișcării politice ce a luat amploare în 2020 și s-a perindat de-a lungul întregii campanii electorale în alegerile parlamentare anticipate din 2021. Toate – în contextul valului de nemulțumiri generat de vechiul Parlament.

De-a lungul timpurilor, comunicarea între conducere și popor a avut loc, cel mai des, înainte de alegeri, pentru că doar atunci interesul guvernanților era la cote maxime. Într-un articol scris de Robert Chesnais, un istoric francez, intitulat sugestiv ca „Vânătoarea de alegători în Roma antică”, acesta detalia propaganda electorală, de care se folosea un orator profesionist (cel mai bine cunoscut dintre ei fiind celebrul Cicero), capabil să seducă publicul (în incinta curților sau a piețelor mai populare) prin argumente, improvizație și elocvență. Doar că PAS a comunicat constant (începând cu toamna anului 2020, dar și cât au fost la guvernare în 2019), tranșant, despre problemele societății. Ceea ce a constituit un avantaj competitiv imbatabil.

Potrivit ar fi să mai dăm niște date de context, haideți, așadar, să facem o mică incursiune în istoria recentă a Republicii Moldova și anume din perioada de după redobândirea independenței. Odată cu eliberarea țării, forme noi de propagandă au început să fie folosite altfel aici. Din 1991 încoace, diverșii actori politici și-au etalat, apoape anecdotic, puterea de convingere, bazându-se pe cunoștințele acumulate, mai ales, în perioada sovietică. Începând cu un Voronin despotic, continuând cu implicarea tinerilor, proteste în masă – toate, însă, culminând cu niște voci de drepta corupte până în măduva oaselor. Astfel încât unele tehnici au funcționat, altele mai puțin. Cert este un lucru: devierile de la pseudo-democrația instaurată în țară la comunism, și iar la mimarea actului democratic, au dus la divizarea societății. Și normal că acest lucru a dat naștere unei noi generații de oponenți, care a reușit să cucerească încrederea poporului avid după o schimbare adevărată.

De la proteste (care are drept țel să stârnească și să miște interesul alegătorului activ) până la postări înflăcărate în mediul online (scrise amănunțit și fiind dedicate unei cârmuiri defectuoase), ajungem la o strategie bine pusă la punct, de către conducerea mișcării care și-a dorit o schimbare.

De ce a funcționat și ce instrumente de marketing online politic au folosit cei de la PAS pentru a ajunge cel mai influent partid din țară?

  1. Republica Moldova încă nu a avut în fruntea sa o mișcare politice, mai ales în fruntea țării, o femeie. Una care să dea dovadă cunoștințe profunde în legătură cu administrarea unui cabinet de miniștri (care să nu aibă în spatele ei un șef, ci poporul) – schimbarea la față.
    2. Moldovenii încă nu s-au trezit din „îndrăgostirea” de un grup de persoane care să se poate dedica, cu tact și smerenie, unor probleme vitale, cu greșeli asumate și în pofida oricăror denigrări – „măsurarea imaginii” în contextul politic.
    3. Am primit un om cu un bagaj de cunoștințe de altă natură, unul educat în afara țării, or, cât de discriminatoriu asta nu ar suna, „școala” politicienilor de acasă ne-a demonstrat, timp de 30 de ani, cât de ineficient este doar „privitul în curtea vecinului” –  cultură și climat organizațional.
    4.  Nu s-a dat curs niciunei provocări venite din partea oponenților politici, atât pe durata campaniei prezidențiale, cât și la cea parlamentară – reacția corectă la campania negativă.
    5. Martirizarea celui vrednic nu a mai lucrat. S-a făcut îndelung abstracție de mișmașurile apărute în presa de propagandă – stoicism politic.
    6. S-a observat o dorință avidă de a fi echidistanți și de a avea o politică integratoare, astfel încât s-a expus întregul program politic în fața la cât mai multă lume (atât în presă cât și pe segmentul online – atât de mult urmărit mai ales de tineri) – comunicarea între instituție și alegători.
    7. Diaspora a fost menționată foarte des. Importanța acesteia nu a fost niciodată atât de discutată și nimeni nu a mai luptat, la propriu, pentru drepturile diasporei moldovenești, după cum s-a întâmplat până acum și la prezidențiale. Mobilizarea produsă a sporit simțul mândriei și le-a redat puterea oamenilor – imaginea candidatului, o percepție socială.

Marketingul este o știință și o artă. Un marketing politic bine gândit și pus la punct este un instrument, ce poate aduce un aport neproporțional mai ales într-o țară atât de avidă de schimbare, precum Moldova.

Sursa de inspirație:

Sursa foto: Printre Cărți

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: