Părul este alcătuit în proporție de aproape 90% din keratină, o proteină structurală care îi conferă rezistență, elasticitate și strălucire. De aceea, alimentația joacă un rol esențial în sănătatea părului. Când aportul de proteine este insuficient, organismul prioritizează funcțiile vitale – precum formarea enzimelor și regenerarea țesuturilor – în detrimentul celor estetice, cum ar fi creșterea părului.

Cum afectează lipsa de proteine creșterea părului?
Fiecare fir de păr trece printr-un ciclu format din trei etape: creștere (anagen), tranziție (catagen) și repaus (telogen). Potrivit unui studiu publicat în Journal of Dermatology, o dietă săracă în proteine poate scurta faza anagenă și accelera tranziția spre cea de repaus. Practic, părul încetează să mai crească și cade mai ușor.

Cercetările arată că persoanele cu un aport proteic redus prezintă adesea subțierea generalizată a părului, nu doar în anumite zone, și o creștere mai lentă a firelor noi. În plus, deficitul de proteine influențează sinteza de keratină și colagen, două componente esențiale pentru un scalp sănătos și un fir de păr puternic.

Semnele lipsei de proteine
Simptomele nu apar imediat, dar devin evidente în câteva săptămâni:

  • Păr fragil, lipsit de elasticitate și care se rupe ușor;

  • Vârfuri despicate și lipsă de strălucire;

  • Creștere lentă a părului sau stagnare vizibilă;

  • Unghii fragile și piele uscată – alte semne ale carenței proteice;

  • În cazuri severe, cădere accentuată a părului (efluvium telogen).

Un studiu realizat de National Institutes of Health pe 500 de femei cu cădere de păr a arătat că peste 38% dintre ele aveau un aport proteic sub nivelul recomandat, iar refacerea acestuia prin alimentație a dus la îmbunătățirea vizibilă a texturii și densității părului după trei luni.

Ce surse de proteine favorizează regenerarea părului?
Nu toate proteinele au aceeași valoare biologică. Cele care conțin toți aminoacizii esențiali (precursori ai keratinei) sunt cele mai eficiente.

  • Ouăle, bogate în biotină și aminoacizi sulfurați;

  • Peștele gras (somon, ton, sardine), care oferă și acizi grași Omega-3;

  • Carnea slabă de pui și curcan, surse ușor digerabile de proteine complete;

  • Lactatele (iaurt, brânză, kefir), ce aduc și calciu, important pentru foliculii de păr;

  • Leguminoasele (linte, năut, fasole) și semințele (dovleac, chia, floarea-soarelui) – combinația lor oferă proteine vegetale complete.

Pentru vegetarieni și vegani, combinațiile alimentare sunt esențiale. Cercetările din Plant Foods for Human Nutrition arată că asocierea cerealelor integrale cu leguminoase (de exemplu, orez brun cu linte) poate furniza toți aminoacizii necesari pentru sinteza keratinei.

Cât de mult contează cantitatea?
Aportul zilnic recomandat de proteine este de aproximativ 0,8 grame per kilogram corp, dar în perioade de stres, dietă restrictivă sau sarcină, necesarul poate crește până la 1–1,2 g/kg. Pentru o persoană de 60 kg, asta înseamnă între 50 și 70 g de proteine pe zi.

Deficitul prelungit nu afectează doar părul, ci și sistemul imunitar și masa musculară. În contextul sănătății părului, specialiștii dermatologi recomandă o abordare complexă: analizarea nivelurilor de proteine, fier și zinc în sânge, alături de ajustarea dietei și, la nevoie, suplimentare medicală.

Un păr sănătos începe cu o alimentație echilibrată, iar proteinele reprezintă fundația acestuia. Fără ele, nici cele mai scumpe tratamente externe nu pot stimula cu adevărat creșterea și rezistența firelor de păr.

Distribuie articolul: