Condițiile dictate de pandemie au făcut ca, de pe data de 11 martie 2020, elevii, studenții și profesorii să nu mai meargă în instituțiile de învățământ în regim normal. S-au încercat mai multe sisteme de predare pentru a asigura instruirea elevilor, menționează AGORA. Totuși, astăzi, la fix un an de când copiii au stat pentru prima dată acasă, avem aceeași situație, universitățile și colegiile au trecut din nou pe online, iar școlilor le-a fost prelungită vacanța până pe 15 martie.

68% dintre elevi nu s-au putut conecta întotdeauna la lecțiile online

Una dintre cele mai acute probleme ale învățământului la etapa actuală este faptul că accesul la educația de calitate pe timp de pandemie s-a redus considerabil din cauza lipsei tehnologiilor, a conexiunii și a condițiilor de lucru la domiciliu în rândul elevilor. De această părere sunt respondenții unui sondaj realizat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM). Profesorii spun că mai mult de cinci elevi din clasă nu au fost prezenți la orele online, deoarece aceștia nu au dispozitive electronice sau internet. Cei mai afectați sunt copiii din familiile social vulnerabile.

Conform CNTM, 68% dintre elevi nu s-au putut conecta întotdeauna la lecțiile online și au spus că profesorii nu-i ajută să recupereze temele pe care nu le-au însușit. Din această cauză, rămâneau în urmă cu subiectele față de ceilalți colegi. Și părinții au declarat, la rândul lor, că elevii însușeau materialul parțial sau nu-l însușeau deloc.

Totodată, elevii sunt de părere că inclusiv interacțiunea limitată dintre profesori și copii influențează sistemul de învățare și gradul de reușită.

O altă problemă este lipsa unui spațiu de lucru acasă. Aceștia spun că în acest mediu nou sunt stresați și obosiți. Și specialiștii atenționează asupra faptului că sedentarismul, starea psihologică și emoțională tensionată afectează tinerii. Părinții confirmă că, de la începutul pandemiei, starea psihologică a copiilor este mai rea.

Note mai mici, dificultăți în asimilarea materiei

Vicepreședinta CNTM, Teodora Panuș, a menționat că în această perioadă s-au înrăutățit condițiile de lucru ale profesorilor. Potrivit ei, au apărut mai multe sarcini noi, este nevoie de efort fizic și intelectual, nu există un orar echilibrat și sunt foarte multe cheltuieli din propriul buzunar. Profesorii întâmpină dificultăți în asigurarea educației de calitate pe timp de pandemie. Aceștia susțin că este o neconcordanță între curriculum și regulamentul elaborat.

„Predarea curriculumului în format online nu este eficientă, acesta nu este prevăzut și adaptat pentru predarea pe internet. Profesorii nu dispun de tehnică și metode necesare pentru desfășurarea calitativă a lecțiilor, o altă problemă este numărul excesiv de platforme care trebuie utilizate”, a spus un profesor în cadrul chestionarului.

Respondenții au menționat că metodele actuale de monitorizare și evaluare online eșuează. Profesorii nu dispun de un sistem centralizat care să le permită monitorizarea constantă a elevilor. Aceștia consideră sistemul online de predare ineficient, iar principala cauză ar fi atenția distrasă a elevilor.

Secretarul general al CNTM, Roman Banari, susține că printre cele mai grave efecte ale sistemului de învățământ online sunt problemele de sănătate, ineficiența metodelor de predare și neînsușirea materiei școlare.

Tinerii mai spun că, din cauza sistemului de predare și a instrumentelor folosite ineficient în mediul online, au rămas în urmă cu materialul, au note mici și le este mai greu să înțeleagă temele. Din acest motiv, rezultatele lor sunt în declin.

Rezultatele chestionarului mai arată că tinerii sunt copleșiți de volumul temelor pentru acasă și al materialului care trebuie să-l asimileze în mod individual. Pe de altă parte, profesorii sunt demotivați să predea și susțin că elevii au o atitudine neserioasă față de educație.

Atât profesorii, cât și părinții declară că sănătatea mintală și fizică a elevilor este afectată din cauza dependenței de ecrane, a activității fizice redusă și a stresului.

Potrivit sondajului, în primul semestru, 62% din tineri au avut lecții online fie pe timp de carantină, fie în cadrul sistemului mixt, fie în cadrul sistemului general de predare online.

Sondajul a fost realizat în perioada noiembrie-decembrie, cu suportul Uniunii Europene din fondurile pentru dezvoltarea societății civile din Parteneriatul Estic. La sondaj au participat 1125 de persoane din 30 de raioane, dintre care 557 au fost elevi, 357 părinți și 221 profesori. Marja de eroare a sondajului este de 2%.

Amintim că sesiunea de BAC din 2020 a fost anulată din cauza pandemiei COVID-19. Propunerea Guvernului a fost susținută atunci de majoritatea deputaților. În februarie 2021, șefa interimară de la Educație, Lilia Pogolșa, a spus că examenele de bacalaureat se vor petrece în acest an. A menționat însă că testele ar urma să fie ajustate, ținând cont de faptul că „elevii au trecut printr-o perioadă foarte grea”. Între timp, mai mulți absolvenți de liceu au lansat o petiție, prin care cer anularea BAC-ului 2021.

Sursa: AGORA