Fostul premier Iurie Leancă a fost audiat luni, 5 ianuarie, în calitate de martor al apărării în dosarul lui Vlad Plahotniuc, judecat pentru rolul pe care l-ar fi avut în frauda bancară din 2014. Acesta a declarat în fața instanței că atât Banca Națională a Moldovei, condusă de reprezentanți ai Partidul Liberal, cât și Consiliul de administrare al Băncii de Economii și alte instituții ale statului responsabile de sectorul financiar, conduse de reprezentanți ai PLDM, nu au intervenit la timp pentru a opri devalizările de la BEM, scrie ziua.md.

Fostul premier a vorbit despre modul în care a fost gestionată criza bancară de acum zece ani și ce responsabilități aveau componentele de atunci ale coaliției. Potrivit Europa Liberă, Leancă a spus că „îi vine greu să creadă” că un partid din alianță putea interveni cu solicitări în domenii care reveneau altor partide și că el personal nu a primit nicio indicație de la Plahotniuc.

„Bănuiesc că din 2009, de la crearea alianței, relațiile interpersonale dintre liderii componentelor alianței au cunoscut mai multe faze, și de conlucrare mai eficientă, dar și de tensiune, cea mai mare tensiune s-a produs în 2013, după criza „Pădurea Domnească”, atunci tensiunile au fost maxime care au cauzat căderea Guvernului Filat. Teoretic, orice era posibil, dar din câte cunosc situația, și o pot judeca din perspectiva zilei de azi, îmi vine greu să cred că astfel de cereri, solicitări făcute de liderul unei componente reprezentanților celorlalte formațiuni din alianță putea fi făcute. Cu greu îmi imaginez așa ceva”, a mai adăugat Iurie Leancă.

Fostul premier susține că responsabilitatea pentru criza bancară o poartă și guvernatorul de atunci al BNM, Dorin Drăguțanu. În opinia lui Leancă, BNM avea suficiente pârghii ca să monitorizeze situația din bănci și să intervină la necesitate, dar nu a făcut-o. Potrivit lui, discuțiile despre necesitatea de a acoperi gaura din sistemul bancar au început în primăvara lui 2014, iar soluția de a acorda credite sub garanții de stat celor trei bănci problematice (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială) a fost recomandată de Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI).

„Ministerul Finanțelor a jucat un rol, deoarece atât timp cât statul avea trei reprezentanți în consiliul de supraveghere al BEM, Ministerul Finanțelor avea capacitatea de a interveni în situații de criză. Au fost câteva elemente care au dus la crearea acestei crize și devalizării BEM. Este vorba de calitatea acestor active formate de-a lungul anilor, managemntul fraudulos al conducerii băncii în emiterea acestor credite, lipsa de responsabilitate din partea membrilor Consiliului de administrare. Banca Națională a jucat un rol, deoarece atunci dispunea de toate pârghiile pentru a interveni și a preveni unele cauze”, a mai declarat Iurie Leancă.
De asemenea, fostul premier a declarat că a aflat despre problemele de la Banca de Economii, inclusiv din discuțiile purtate cu fostul guvernator BNM Dorin Drăguțanu. Potrivit lui, atunci era cunoscut faptul că situația de la BEM nu era una bună. Iurie Leancă a menționat că discuțiile privind necesitatea ca Guvernul să ofere garanții au început abia în luna iulie, iar până atunci nu se punea problema unei intervenții atât de drastice din partea statului. Leancă a afirmat că așa-numitele atacuri raider au început încă din anul 2011 și că acestea nu ar fi fost realizate de o singură persoană. Acesta se arată convins că în spatele lor s-au aflat atât actori din Republica Moldova, cât și din afara țării.

Leancă a făcut referire și la un raport din anul 2022 privind „deoffshorizarea sistemului bancar”, elaborat de un comitet independent de anticorupție. Leancă a menționat că documentul este important pentru înțelegerea fraudei bancare, însă a fost neglijat. Totodată, în cadrul ședinței, fostul șef de executiv a declarat că nu are și nici nu a avut vreo relație personală cu fostul lider al PDM. Iurie Leancă a precizat că îl cunoaște pe Plahotniuc din 2010, de la primele ședințe, organizate în cadrul alianței de guvernare, și că ultima dată s-au văzut în 2019.

Procesul se află în prezent în etapa audierii martorilor apărării. Instanța a acceptat un total de 27 de martori, printre care se numără șefi de instituții bancare, precum și foști demnitari de stat.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: