La vârsta de 100 de ani, Melania Cucoară locuiește în satul Parcova, raionul Edineț, din nordul Moldovei, și îndrăgește să recite poeziile lui Eminescu.

Reportera „Iubește Viața”, Elena Bularga-Criminschi, I-a dezvăluit povestea vieții ei. Bătrâna relatează că a trecut prin război, foamete și multe boli, dar a învins toate aceste obstacole.

Chiar și la cei 100 de ani, amintirile din copilărie au rămas dulci și colorate pentru mătușa Melania. Deși acele timpuri au apus atât de demult, ele sunt încă vii, spune bătrâna:

„Copilăria mi-a fost frumoasă cum era pe atunci. Erau copii mulți, ne adunam, făceam șezători, clăci, citeam cărți. Nu-mi vine să cred că sunt eu. Picioarele nu mă duc, dar gura îmi vorbește”.

Într-un secol de viață, femeia a trăit de toate: și bucurii, și dezamăgiri. A fost croitoreasă, nu a avut copii, iar cu soțul s-a împăcat bine, zice ea:

Bărbatul meu are 9 ani de când a decedat. Noi saci n-am avut, dar nici lipsă n-am dus. Părinții mei au fost din sat și ai lui tot, neamuri multe, am botezat cum era atunci tot satul laolaltă”.

Au trăit împreună 60 de ani, iar secretul unei relații de durată e simplu: „Dacă m-am supărat, mi-am căutat de treabă, mâine ea a trecut și iar e soare. În viață trebuie răbdare și gândire”.

Un alt sfat de-al mătușii este să fim calmi în orice situație și să evităm conflictele. S-a obișnuit și cu singurătatea, dar cea mai mare tristețe pentru ea este că faptul că de 10 luni nu poate să meargă. A căzut și de atunci a devenit prizoniera patului.

Femeia beneficiază de asistență socială, dar majoritatea timpului stă singură doar cu amintirile și poeziile. Acestea nu au părăsit-o niciodată.

 

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: