Unirea Moldovei cu Țara Românească a avut loc pe data de 24 ianuarie, 1859. Astfel, procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. La începutul anului 1859 liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, act care a adus cele două state într-o uniune personală.

 

În anul 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată de succesorul său, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România. Totodată, în anii 1831-1832, în Muntenia și Moldova, care stipulau necesitatea unificării politice, urmate de acorduri vamale între 1833 și 1835 și lichidarea posturilor vamale între cele două țări începând cu 1 ianuarie 1848, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

 

Unirea Moldovei cu Țara Românească în context european

În urma deciziilor adoptate prin tratatul de pace de la Paris (18/30 martie 1856), prevedeau intrarea Principatelor Române sub garanția colectivă a celor șapte puteri europene (Turcia, Franța, Anglia, Prusia, Austria, Rusia, Sardinia), revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privința unirii, integrarea în granițele Moldovei a trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail), trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizări”, libertatea navigației pe Dunăre, pusă sub control internațional ș.a.

 

Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ, și erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii clăcașe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române.

Domnul Alexandru Ioan Cuza a numit la 17/29 ianuarie 1859, primul prim-ministru al Moldovei, pe Vasile Sturdza.

În Ţara Românească, alegerile pentru Adunarea Electivă s-au desfăşurat între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859, deputaţii conservatori obţinând 46 dintre cele 72 de mandate. La 22 ianuarie/3 februarie 1859, lucrările Adunării Elective s-au deschis într-o atmosferă incendiară. În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei naţionale s-au reunit la hotelul “Concordia” din Bucureşti unde atât deputaţii majorităţii conservatoare, cât şi cei ai Partidei naţionale căutau o soluţie.

Alegerea lui Alexandru I. Cuza ca domn al Moldovei a declanșat în Iași o manifestație așa cum Iașul nu mai cunoscuse până atunci. Mii de oameni, masați în piața palatului, au aclamat ore întregi alegerea lui Cuza, iar orașul a fost iluminat timp de patru zile.

Unirea Principatelor Române: recunoaștere internațională

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezenta primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar. Impusă sub o puternică presiune populară, cu deosebire la București, alegerea ca domn al Țării Românești a lui Alexandru Ioan Cuza avea să-și găsească o confirmare deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului națiunii în capitala munteană.

Cea mai stringentă problemă era recunoașterea internațională a alegerilor. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poartă și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris. Situația creată în cele două Principate urma să facă, de altfel, obiectul unei noi Conferințe internaționale, care se deschidea la Paris, la 26 martie/7 aprilie – 25 aug./6 sept. Misiuni speciale, conduse de persoane apropiate lui Alexandru I. Cuza, au vizitat capitalele Marilor Puteri garante și au reușit să câștige sprijin pentru cauza românească.

Ce s-a întâmplat azi, 24 ianuarie 2023 la Chișinău și București

Ambasada României în Republica Moldova anunță că, „cu prilejul aniversării a 164 de ani de la Unirea Principatelor Române, Ambasadorul României în Republica Moldova Cristian-Leon Țurcanu, împreună cu Președintele Parlamentului Republicii Moldova Igor Grosu și Secretarul de stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din Guvernul României Adrian Dupu, au depus flori la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza din Chișinău, personalitate istorică marcantă, care a avut o contribuție importantă la constituirea statului român modern”.

 

La București, președintele României, Klauss Iohannis, a participat la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române, la monumentul „Mormântul Ostaşului Necunoscut” din Parcul Carol I.

„În urmă cu 164 de ani, aspirațiile românilor de a trăi în același stat și sub un singur drapel erau cu un pas mai aproape de realitate, prin Unirea celor două Principate, Moldova și Țara Românească. Istoria țării noastre s-a construit prin angajamentul și sacrificiile unor întregi generații, cărora le datorăm prețuirea noastră, pentru că au luptat și au înfruntat cu demnitate și curaj riscuri și provocări în vremuri extrem de tulburi. România a dovedit mereu că este un stat puternic, mai ales atunci când clasa politică, instituțiile publice și cetățenii au acționat împreună, punând pe primul loc binele comun. Acum, poate mai mult ca oricând, este important să ne concentrăm pe lucrurile care ne apropie, călăuziți de spiritul unității naționale. La mulți ani tuturor românilor! La mulți ani, România!”

 

Agerpres informează că președintele României a amintit că, acum aproape 160 de ani, Alexandru Ioan Cuza, recunoscând importanţa educaţiei, crea prima lege modernă a învăţământului, care introducea obligativitatea şi gratuitatea educaţiei, indiferent de clasa socială sau de gen.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: