Postarea unei mame care povestește experiența sa medicală în Republica Moldova ne-a atras atenția și am considerat că merită citită și de alți părinți. Ana Camerzan povestește cum a ajuns cu copilul de 4 ani, având febră peste 39, să primească de la trei instituții medicale diferite 3 diagnoze diferite. Mama băiețelului povestește experiența prin care a trecut și remarcă atitudinea doctorilor, dar și protocoalele „învechite” care nu liniștesc deloc „un copil bolnav și stresat”. Avem și reacția uneia dintre instituțiile medicale vizate.

Ana Camerzan, mama băiețelului despre care vă povestim, a relatat public toată epopeea drumului în diagnosticarea corectă a copilului, vizând și câteva instituții medicale pediatrice din capitală:

„Săptămâna trecută Matei a făcut o viroza destul de severă cu febră ce depășea 39,5. Spre miercuri am observat o îmbunătățire a micuțului și nu am mai apelat la medic. Însă sâmbătă, febra iarăși s-a ridicat peste 39. Imediat am făcut o programare la clinica „Pediatrica” de pe strada Miorița. Într-o oră jumătate eram pe loc. Din start nici nu am memorat numele doctorului. Eram agitată și intrasem în panică. Dna doctor Agache Dorina, numele căreia l-am aflat mai târziu, după consultație mi-a recomandat să facem analize generale, plus radiografia pentru a pune o diagnoza corectă. Îl țineam în brațe pe Matei și simțeam că din nou „arde”. Doamna m-a ajutat să-i verific febra, i-a administrat o doză de ebuprofen pentru a o scădea, care in două ore si un pic iarăși s-a ridicat la 39,7. Meningita si Scarlatina, a scris medicul de la clinică, asta pentru ca Matei avea dureri de cap și îl dureau ochii, plus avea alergie pe corp. Deși medicul îmi recomandase să aștept să-i scadă copilului febra și să merg la un laborator pentru investigații, am insistat să se apeleze la serviciul de urgență. Eu, naivă, credeam ca așa va fi mai sigur.

Mai întâi ne-au adus la spitalul de boli infecțioase. Acolo doi medici l-au examinat pe Matei și au exclus diagnoza Meningita și Scarlatina, în schimb au spus că sunt schimbări în respirație și aici este vorba despre pneumonie. Și așa ne-au redirecționat la spitalul pentru copii „Ignatenco”. Vreo doi ani în urmă, așa cum avusem deja o experiența proastă în acest spital, în drum, am cerut sa fim duși la Centrul Mamei si al copilului. Însă medicii de la urgență, înțelegător, foarte ușor m-au convins că acolo sunt primiți pacienți care nu au viză de reședință în municipiul Chișinău și că poate acum la „Ignatenco” dau peste medici competenți. Așa am ajuns la „Ignatenco”.

Prima investigație – radiografia. Nicu a intrat cu Matei și i-a explicat că domnul medic dorește sa-i facă o poză, iar el trebuie sa stea nemișcat, dacă vrea să obțină o poză calitativă. Copilul a înțeles foarte bine din prima și a respectat toate cerințele. Sentința – pneumonie bilaterală. A doua – analiza generală a sângelui. Și aici începe cel mai interesant: părintele nu poate însoți un copil de 4 ani în laborator pentru a i se colecta sângele. Nu aveam timp pentru dezbateri, dar idea că un copil bolnav și stresat de coridoarele instituției medicale, halate albe, fețe indiferente și uneori chiar arogante sa fie luat cu forța pentru a i se colecta sânge nu este una normală. Am cerut să mi se dea un halat și bahile pentru a putea sa-mi însoțesc copilul în laborator. Dar sora medicală categoric mi-a tăiat: „Dvs ce credeți că sunteți deosebită? Regulile sunt egale pentru toți.” Am rugat sa invite pe cineva din administrație. Peste cinci minute pe coridorul lung a apărut un domn. Cu un pas relaxat, fără grabă s-a apropiat și a întrebat „Cine face aici gălăgie?” Не было бы так смешно, если бы не было так грустно…. Mă privește și mă întreabă „Dumneavoastră???”. Zic încă nu, dar sunt pe cale să o fac. Răspunsul fenomenal al domnului nu a întârzia…. „Dacă nu vă place la noi, puteți alege alt spital, la noi condițiile sunt cele pe care le știți deja”. Și aici răbdarea mea a exploadat. Cum te poți numi medic în secolul 21, să reprezinți un spital PENTRU COPII atât de mare și să ieși în fața unei mame, care ține în brațe un copil cu febră înaltă, plângând isteric că nu vrea să meargă cu “medicul rău” și să te simți teafăr la cap spunând aberații? Chiar dacă ai deține un spital privat, și te-ai numi în primul rând om, etica nu te-ar lasă să fii copleșit de o astfel de idee. Dar na….. nu și fiind medic la Ignatenco.

Înțelegeam că trebuie să cedez pentru că orice secundă conta și am permis ca copilul meu să fie luat cu forța pentru ca medicilor nu le pasă. Chiar dacă l-am rugat pe domnul medic din administrație sa-și țină sfaturile pentru el și familia sa, oricum mi-a aruncat unul: să știți că trucurile astea psihologice împrumutate din occident, nu sunt bune pentru societatea noastră. Noi trebuie să educam din fiii noștri adevărați bărbați! Si apropo copilul Dvs are probleme cu adenoizii, știați ??? Deci foarte bună tactică: Нападение есть самая лучшая защита.

Între timp iarăși am măsurat febra: 39,2. Mă apropii de medic și o rog să i se scadă febra copilului. „Acuș, așteptați”. Aștept….. Peste 5 minute încerc prin prezenta să-i amintesc mult stimatei că o rugasem ceva. Ea indiferent îmi răspunde „v-am spus, așteptați! Acuș!” Încă peste 5 minute a apărut cu 2 seringi și i-a injectat preparatul.

Am pierdut patru ore. Sentința medicilor de la Ignatenco: analize rele. Diagnoza: pneumonie bilaterală.

Exact în acel moment, când medicii de la Ignatenco au stabilit definitiv ca Matei are pneumonie bilaterală, a sunat telefonul. Suna dna medic Dorina Agache de la „Pediatrica”. Numărul meu l-a luat de la recepția clinicii, pentru a afla starea copilul. Dânsa ă cerut poza radiografiei și rezultatele analizelor sa i le trimit prin viber și spre uimirea mea, îmi expune viceversa diagnozei medicilor de la Ignatenco: reinfectare virala, analize bune ținând cont de starea copilul. Tratament: soluție salina 3%, ulei de cătină pentru gât, Parlazin, lucru cu febra, mâine analize repetate pentru a vedea dinamica.

Imediat după ce închid telefonul se apropie medicul de la Ignatenco și îmi zice: “Copilul dvs are nevoie de tratament serios cu antibiotice. Nu e o glumă. Haideți să vă scriu îndreptarea pentru internare în spital”. Am rugat-o sa ma lase 5 minute pentru a lua o decizie. Aveam în fața 2 sentințe absolut diferite. Îmi era frică, dar peste 5 minute am scris refuz de spitalizare, am găsit alt laborator, unde mi-am ținut copilul in brațe în timp ce ii colectau analizele și care au ieșit și mai bune decât cele de la Ignatenco. Iarăși am luat legătură cu doamna Agache. Ea mi-a confirmat că diagnoza și tratamentul rămân neschimbate.

N-am dormit toată noaptea. Îmi era frică că am luat o decizie greșită. Totuși 5 medici, contra unei tinere doctorite…. Însă febra, după dimedrolul, analgin si dexametozona, Matei nu a mai avut, ceea ce a confirmat diagnoza doamnei Agache.

Astăzi, pe Facebook am dat întâmplător de o postare a doamnei ministru Ruxanda Glavan, despre cât de beton este sistemul medical din RM și totodată la toate diagnozele puse prin spitale, policlinici, unde reieșit din situația mea doar una este veridică din 6. Îmi venea s-o aplaud și să-i spun Bravo, dar mesajele mele pe pagina sa oficială au fost restricționate după ce mi-am expus și eu părerea la postările ei anterioare, nici măcar nu-i pot scrie mesaj privat.

Ca concluzie: recomand tuturor părinților să beneficieze de consultațiile dnei Agache Dorina, pediatru la clinica „Pediatrica”. Îi mulțumesc pentru profesionalism. Pneumonia bilaterală se întâlnește extrem de rar. Sănătate vă doresc! P.S. Matei nu are probleme cu adenoizii”, scrie mama băiețelului.

Am contactat Spitalul Clinic Municipal pentru Copii „V. Ignatenco” pentru a comenta cele declarate de mama copilului:

„În urma examinării dosarului copilului, echipa de medici s-a expus apreciativ pentru munca efectuată de colegii doctori sâmbătă (24.06.2017) asupra cazului băiețelului. Pacientul a fost examinat conform ghidurilor și protocoalelor emise de Ministerul Sănătății, iar diagnosticul a fost pus în conformitate cu analizele efectuate în instituție. Faptul că mama copilului a refuzat internarea este dreptul dumneaei, a semnat pe propria răspundere pentru aceasta.

Faptul că părintele nu este admis în salonul de manipulări medicale, pe timpul colectării sângelui de la copil, este la fel o procedură de protocol emisă de Ministerul Sănătății și instituția noastră o respectă. procedura de colectare a sângelui durează 2-3 până la 5 minute, iar în felul acesta evităm reacția părinților, care poate fi foarte diferită în asemenea situații”, a comentat Tatiana Stoicev, purtător de cuvânt al instituției medicale vizate.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: