În contextul discuțiilor despre majorarea vârstei de pensionare, primarul Ion Ceban avertizează că această măsură nu va rezolva presiunile asupra sistemului, în condițiile în care Republica Moldova se confruntă cu declin demografic, exod masiv și stagnare economică. „Starea sistemului de pensii nu este una bună și se poate agrava pe termen scurt sau mediu, lucru evident din tendințele tot mai pronunțate”, a subliniat edilul.

 

„Majorarea vârstei de pensionare nu e cea mai bună soluţie pentru salvarea sistemului de pensii.

Pe fundalul discuţiilor publice aferente procesului de învestire a noului Guvern, s-a vehiculat şi subiectul unei posibile majorări a vârstei de pensionare în Republica Moldova.

Reprezentanţii noului Guvern nu au zis „Nu” (chiar şi dacă nu au spus răspicat nici „Da”), lăsând totuşi să se înţeleagă că ar fi dispuşi să examineze o astfel de posibilitate, în condiţiile în care acesta e un „trend” în mai multe state occidentale.

Starea sistemului de pensii din Moldova este una nu chiar bună şi, pe termen scurt sau mediu, se poate agrava, lucru evident dacă urmărim tendinţele ce devin tot mai pronunţate.

Dar, o eventuală majorare a vârstei de pensionare nu poate fi o soluţie, care să salveze sistemul de pensii din Moldova.

Ce tablou avem noi acum în Republica Moldova din acest punct de vedere?

– La sfârşitul lunii septembrie 2025, numărul pensionarilor din Republica Moldova era de puţin peste 672 200.

– Majoritatea sunt pensionari pentru limită de vârstă (aproximativ 531 300), iar pensia medie lunară este de 4 419 lei.

În prezent, vârsta de pensionare standard în Moldova este de 61 de ani şi 6 luni pentru femei şi 63 de ani pentru bărbaţi, cu un stagiu de cotizare de 34 de ani.

Un moment important – conform datelor recensământului din 2024, numărul persoanelor peste 65 de ani a crescut cu 7% în ultimii 10 ani.

Deci, avem o tendinţă foarte clară şi ea nu mai poate fi neglijată.

Regula general acceptată şi testată ani de zile spune că, pentru ca un pensionar să aibă un nivel de viaţă decent, lui trebuie să-i revină minimum trei angajaţi.

Numărul salariaţilor în Republica Moldova este de circa 740 000 de persoane.

– Deci, unui pensionar practic îi revine un salariat.

În context, ar fi de menţionat că, câştigul salarial mediu lunar brut, la începutul anului curent, era de 14 567 de lei.

Este absolut evident că angajaţii şi angajatorii, chiar dacă plătesc contribuţii în bugetul asigurărilor sociale de stat destul de mari (raportat în procente la salarii), nu au cum să asigure un nivel de viaţă decent pensionarilor.

Iar o eventuală majorare a vârstei de pensionare, precum şi o eventuală majorare a contribuţiilor în bugetul asigurărilor sociale de stat ale angajaţilor şi angajatorilor nu vor schimba cu mult situaţia.

Problemele la care trebuie să se atragă atenția primordial sunt:

– criza demografică, în special exodul masiv al populaţiei.

– starea gravă de pe piaţa forţei de muncă.

– economia care practic stagnează, iar pe mai multe dimensiuni importante (agricultură, exporturi, transporturi etc.) avem declinuri îngrijorătoare.

De aceea, soluţia trebuie căutată în cu totul alte dimensiuni:

– Despre redresarea situaţiei din sistemul naţional de pensii (inclusiv despre îmbunătăţirea reală a vieţii pensionarilor) vom putea vorbi doar dacă criza demografică va fi recunoscută oficial ca una dintre cele mai mari probleme de nivel naţional şi se va acţiona consecvent (prin programe de stat bine targhetate), în vederea soluţionării ei (inclusiv prin crearea condiţiilor atractive pentru revenirea cetăţenilor din diasporă acasă).

– De asemenea, autorităţile trebuie să acţioneze consecvent pentru a depăşi recesiunea în care a intrat economia Republicii Moldova.

Iar un prim pas în acest sens ar fi în sfârşit să se recunoască oficial starea gravă în care a ajuns economia naţională şi să se vină cu un plan naţional concret de stabilzare şi relansare a acesteia.

Relansarea economiei va permite atragerea de noi investiţii, crearea de noi locuri de muncă, ameliorarea situaţiei de pe piaţa forţei de muncă etc. Iar toate acestea se vor solda în consecinţă, inclusiv cu majorarea defalcărilor în bugetul asigurărilor sociale de stat.

Şi, desigur, se impune o amplă analiză profesionistă a situaţiei care este la zi în sistemul de pensionare şi a potenţialului existent pe interiorul sistemului, care ar putea fi valorificat în procesul de identificare a soluţiilor”, a scris Ion Ceban.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: