Oficiali ai serviciilor de informații occidentale susțin că, după Ucraina, Republica Moldova se numără printre principalele ținte strategice ale Kremlinului. Potrivit unei investigații realizate de New York Times, Rusia ar fi alocat resurse semnificative pentru a-și consolida influența în țara noastră și pentru a-și extinde capacitatea de intervenție în procesele politice interne.

Printre metodele utilizate s-ar număra cumpărarea voturilor, campaniile de propagandă și dezinformare, atacurile cibernetice, dar și recrutarea unor persoane pentru acțiuni menite să provoace tensiuni și destabilizare.

Miza Moscovei ar fi legată de poziția strategică a Republicii Moldova, situată între Ucraina și state membre NATO, transmite tvrmoldova.md.

Potrivit oficialilor occidentali citați în investigație, Kremlinul ar considera țara un posibil cap de pod pentru acțiuni împotriva Ucrainei și Occidentului. Aceștia susțin că Vladimir Putin încă speră să cucerească o parte din sudul Ucrainei pentru a crea un coridor terestru care să lege Rusia de Republica Moldova.

Un alt obiectiv al Rusiei ar fi folosirea Republicii Moldova „ca rampă de lansare pentru activități ostile împotriva Ucrainei, precum și a principalului său susținător financiar și de apărare, UE”, a declarat Stanislav Secrieru, consilierul președintelui Maia Sandu pentru securitate națională și apărare. „Din aceste motive, Rusia a alocat în ultimii ani resurse fără precedent”, a afirmat oficialul.

Planurile Moscovei ar fi inclus și regiunea transnistreană. O hartă a mișcărilor planificate ale trupelor rusești, prezentată public de liderul belarus Aleksandr Lukașenko la începutul războiului din Ucraina, indica o posibilă înaintare a forțelor ruse spre regiunea separatistă din stânga Nistrului, unde Rusia menține un contingent militar.

Trebuie spus că în 2022, apariția hărții a provocat reacții la Chișinău. La 2 martie, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a convocat ambasadorul Belarusului pentru explicații, după ce în spațiul public au apărut fotografii cu harta prezentată în cadrul Consiliului de Securitate de la Minsk, în care era indicată și Republica Moldova.

Ambasadorul Anatolii Kalinin a susținut atunci că informațiile respective au fost prezentate incorect de responsabilii Ministerului Apărării din Belarus. MAEIE a cerut totodată Ambasadei Belarusului să intervină public pentru a combate percepțiile pe care harta le-a generat în societatea moldovenească.

Până în prezent, planurile Rusiei de a ajunge cu ostilitățile în regiunea transnistreană nu au fost însă atinse.

Eforturile Rusiei în R. Moldova au devenit vizibile în mai multe dosare

Potrivit investigației, eforturile de ingerință ale Rusiei în Republica Moldova au devenit vizibile în mai multe dosare și materiale jurnalistice locale, însă amploarea operațiunii și implicarea serviciilor de informații rusești nu ar fi fost raportate anterior în această formă.

Moscova ar fi încercat să influențeze fiecare scrutin important din ultimii ani, inclusiv alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea europeană din 2024, precum și alegerile parlamentare din 2025. Ținta ar fi fost înlăturarea Maiei Sandu și a Partidului Acțiunii și Solidarității (PAS), care promovează integrarea europeană a Republicii Moldova.

Înaintea alegerilor parlamentare de anul trecut, Kremlinul ar fi pregătit timp de mai multe luni o operațiune complexă. Potrivit investigației, atacatori cibernetici ar fi încercat să pătrundă în sistemele comisiei electorale, în timp ce rețelele de cumpărare a voturilor și campaniile de propagandă erau deja active. Totodată, echipe de persoane recrutate și instruite în Serbia ar fi fost pregătite să provoace haos în perioada alegerilor.

Sergiu Zama, procuror care investighează de mai bine de un an cazuri privind ingerința în alegeri, a declarat că pentru destabilizarea scrutinului nu ar fi fost nevoie de un număr mare de persoane. „Scopul nu a fost identificarea a o mie de oameni care să comită infracțiuni. Aprinderea scânteii a fost suficientă”, a spus procurorul.

Oficialii ruși neagă însă acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat informațiile privind ingerința Moscovei în Republica Moldova drept „afirmații neadevărate, care nu au niciun fundament”.

Investigația mai relatează că, în decembrie 2025, Vladimir Putin ar fi transmis în cadrul unei reuniuni restrânse cu oficiali un obiectiv pentru anul 2026: „Prăbușirea NATO și a UE din interior”. Informația este atribuită unor oficiali din două țări care ar fi avut cunoștință despre respectivul episod.

 

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: