Cumnatul primarului municipiului Chișinău, Ion Ceban, are domiciliul într-un apartament din Iași, la care ajunge corespondență pentru un număr neobișnuit de mare de persoane. Adresa la care apare numele lui Victor Țaulean este Aleea Rozelor 32, bloc K3, scara B, apartamentul 5. Mai mult, conform documentelor, acesta împarte locuința cu alte nume cunoscute în R. Moldova, inclusiv fostul ministru al Justiției, actual coleg cu Ion Ceban la Primăria Chișinău, Fadei Nagacevschi, dar și Chiril Guzun, fondatorul organizației „Scutul Poporului”, relatează Nord News.

Echipa NordNews a mers la Iași pentru a verifica cine locuiește acolo și pentru a întreba de vecini dacă l-au văzut vreodată pe Țaulean.

În ziua documentării, jurnaliștii au numărat 279 de scrisori și plicuri în spațiile comune ale blocului. Din corespondența fotografiată au fost identificate 124 de nume distincte. Printre expeditori se numără instanțe și parchete din România, bănci, dar și instituții din alte state europene.

Situația constatată la fața locului este însă diferită. Un vecin le-a spus reporterilor că în apartament locuiesc trei persoane, pe care le vede zilnic.

Jurnaliștii i-au arătat fotografiile lui Victor Țaulean, Fadei Nagacevschi și Chiril Guzun. Vecinul a declarat că nu îi recunoaște și că nu i-a văzut niciodată.

Proprietarul locuinței a confirmat că acolo trăiesc doar el și părinții săi.

„În apartament suntem trei: eu, mama și tata. De mulți ani vin scrisorile astea. Dacă sunt persoane luate în spațiu aici, aici vin. Tata a luat niște persoane în spațiu aici. Acum nu mai poate să mai facă buletine”, a declarat acesta.

Potrivit proprietarului, numărul mare de persoane asociate adresei le-ar fi creat probleme inclusiv cu autoritățile, iar la locuință ar fi avut loc, de-a lungul timpului, percheziții care vizau alte persoane.

Poștașul care deservește blocul spune că situația se repetă de mult timp și că la apartament ajunge corespondență pentru foarte multe persoane, inclusiv scrisori recomandate de la instanțe, poliție și alte instituții.

„La apartamentul 5 nu locuiește nimeni. Sunt niște mii de adrese, mii de nume la acel apartament. Au atâtea nume, atât de multe nume… Eu sunt obligat să aduc la adresă. Eu sunt obligat să aduc la adresă: de la tribunal, de la poliție, de la ambasade. Vin și recomandate externe.”, a declarat poștașul.

Scrisori de la instanțe, bănci și autorități din străinătate

O parte importantă a corespondenței provine din sistemul de justiție. În cel puțin 46 de imagini pot fi identificate indicii clare ale unor trimiteri provenite de la instanțe, parchete sau alte instituții din domeniul judiciar.

Printre expeditorii identificați apar Judecătoria Iași, Tribunalul Iași, Judecătoria Galați, Judecătoria Craiova, Judecătoria Moreni, Judecătoria Răducăneni și Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea.

Mai apar plicuri de la instituții bancare și financiare, inclusiv CEC Bank și Raiffeisen Bank, dar și corespondență venită din Germania, Belgia și Țările de Jos. Una dintre trimiterile fotografiate provine de la o autoritate polițienească din Bavaria.

Câte persoane sunt înregistrate la adresă?

NordNews a solicitat autorităților române să comunice câte persoane figurează în prezent cu domiciliul sau reședința la apartamentul de pe Aleea Rozelor și câte au fost înregistrate acolo de-a lungul timpului.

Direcția Locală de Evidență a Persoanelor Iași a comunicat că nu are accesul tehnic și legal necesar pentru efectuarea unei asemenea verificări în Registrul Național de Evidență a Persoanelor și a îndrumat redacția către Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Până la publicarea investigației, DGEP nu transmisese un răspuns.

În lipsa acestor date, nu poate fi stabilit câte persoane au sau au avut oficial domiciliul ori reședința la apartamentul respectiv.

Cert este că, în ziua documentării, NordNews a găsit 279 de trimiteri poștale și a identificat 124 de destinatari diferiți, în timp ce proprietarul și un vecin spun că în locuință trăiesc doar trei persoane. Proprietarul afirmă, de asemenea, că tatăl său a luat în trecut mai multe persoane „în spațiu”.

Rămâne de stabilit câte persoane au fost înregistrate oficial la această adresă, în ce perioadă și în ce condiții.

Cumnatul lui Ion Ceban, cu domiciliu la Iași

Victor Țaulean este fratele Tatianei Ceban, soția lui Ion Ceban. Prin urmare, este cumnatul primarului capitalei.

Într-o investigație publicată în 2018, Ziarul de Gardă scria despre companiile lui Victor Țaulean și despre activitatea acestuia în Republica Moldova, România și Rusia. Potrivit informațiilor publice citate atunci de publicație, acesta dezvoltase afaceri de colectare a datoriilor inclusiv la București și Moscova

Întrebat atunci despre afacerile cumnatului său, Ion Ceban a negat orice implicare.

„Nu am nicio implicare. Nu colaborăm deloc legat de firme”, declara Ceban pentru ZdG.

Țaulean are și trecut politic, fiind fost consilier municipal din partea PSRM și fost purtător de cuvânt al lui Igor Dodon.

În prezent, bazele comerciale îl indică drept administrator al PFB Collection și Jobber Space. La PFB Collection deține în prezent o cotă de 2%, iar la Jobber Space apare cu 32%.

O soră și-un frate… domiciliați la adrese diferite în Iași

Victor Țaulean nu este singurul membru al familiei cu domiciliul declarat în Iași.

În iunie 2026, portalul Reporter de Iași relata că Tatiana Ceban, sora lui Victor Țaulean și soția lui Ion Ceban, figurează cu domiciliul pe strada Iarmaroc nr. 21 din Iași. La această adresă funcționează Centrul Medical „Sfântul Nicolae”.

Jurnaliștii au mers la fața locului. Inițial, angajatele de la recepție au spus că nu o cunosc pe Tatiana Ceban și că în clădire nu locuiește nimeni. Ulterior, Doina Sauciuc, administratoarea centrului, a confirmat pentru publicație că Tatiana Ceban are domiciliul declarat acolo.

Ion Ceban a reacționat ulterior și a declarat că soția sa deține cetățenia română încă din perioada școlii, explicând că bunicii acesteia sunt originari din Iași.

Așadar, atât Victor Țaulean, cât și sora sa Tatiana sunt legați prin domicilii declarate de municipiul Iași. Dar la două adrese diferite.

NordNews a încercat să obțină un punct de vedere de la Victor Țaulean. Acesta nu a răspuns apelurilor redacției până la momentul publicării materialului.

Fadei Nagacevschi, de la PSRM la Primăria Chișinău

Un alt nume din documentarea privind adresa din Iași este Fadei Nagacevschi.

Avocat de profesie, Nagacevschi a fost jurist al Partidului Socialiștilor și consilier al fostei președinte a Parlamentului, Zinaida Greceanîi.

În noiembrie 2019, a devenit ministru al Justiției în Guvernul condus de Ion Chicu. Ministerul Justiției confirma atunci numirea sa și menționa că este avocat și deține un master în Drept.

După plecarea din Guvern, traseul său politic s-a intersectat direct cu Ion Ceban.

În octombrie 2021, primarul Chișinăului l-a propus pe Nagacevschi pentru funcția de viceprimar.

Consiliul Municipal nu a aprobat candidatura, după un vot de 23 la 23.

Ulterior, Nagacevschi a ajuns în echipa administrativă a Primăriei.

Chiril Guzun, „Scutul Poporului” sancționat de UE

Al treilea nume care ne-a suscitat interesul este Chiril Guzun. În acest caz, backgroundul politic și de securitate nu vine doar din relatări de presă, ci și din documente oficiale ale Uniunii Europene.

Guzun este fost ofițer al Poliției de Frontieră și fondatorul organizației „Scutul Poporului”.

În februarie 2024, Consiliul Uniunii Europene l-a inclus pe lista persoanelor sancționate în legătură cu acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

În motivarea oficială, UE descrie „Scutul Poporului” drept o organizație paramilitară care include foști militari, polițiști și angajați ai structurilor de aplicare a legii.

Documentul european afirmă că membri ai organizației au fost implicați în revolte și demonstrații violente în contextul protestelor din februarie 2023.

Tot Consiliul UE îl descrie pe Guzun drept o veche cunoștință a lui Gheorghe Cavcaliuc, liderul PACE, și menționează că acesta din urmă a recunoscut coordonarea cu organizația lui Guzun în privința protestelor.

În document apare și faptul că Natalia Guzun, soția lui Chiril Guzun, este vicepreședintă PACE.

Într-o actualizare ulterioară a listei, documentele europene indică pentru Guzun atât cetățenia Republicii Moldova, cât și cetățenia română.

Acestea sunt constatările oficiale pe baza cărora Uniunea Europeană și-a fundamentat sancțiunile.

Dintre cei trei, Chiril Guzun este singurul care a răspuns apelului NordNews.

Acesta a negat că ar avea în prezent domiciliul sau reședința în România și a declarat că pașaportul său românesc este emis cu domiciliul în Republica Moldova.

„Aici scrie clar în pașaportul românesc: domiciliu în Republica Moldova. Eu nu am buletin românesc”, a spus Guzun.

Întrebat dacă a avut vreodată o adresă în România, Guzun a răspuns inițial că nu, apoi a precizat că nu își mai amintește.

A negat însă categoric că ar fi avut domiciliul pe Aleea Rozelor din Iași.

„Nu. Suta de procente nu”, a declarat acesta.

Întrebat cum și-a perfectat actele românești, Guzun a spus că, cu mult timp în urmă, a apelat la niște cunoscuți în legătură cu procedurile de evidență din Iași, fără să ofere numele acestora sau alte detalii.

În ceea ce privește includerea sa pe lista sancțiunilor Uniunii Europene, Guzun nu a comentat în detaliu motivarea Consiliului UE, afirmând că ar fi sancționat din alte motive.

Mii de oameni domiciliați într-o singură locuință. Cum a funcționat sistemul „luării în spațiu”

Cazul apartamentului din Iași nu este unul izolat. Timp de ani, în România a funcționat un sistem prin care cetățeni români originari din Republica Moldova, care locuiau în realitate peste Prut sau în alte state europene, își declarau domiciliul la adrese din România pentru a putea obține și carte de identitate românească.

Fenomenul a luat amploare inclusiv prin intermediul unor persoane și firme care ofereau servicii de perfectare a actelor. Proprietarii unor locuințe acceptau să „ia în spațiu” persoane care nu locuiau efectiv acolo. În unele cazuri, la aceeași adresă au ajuns să figureze sute sau chiar mii de oameni.

Până în 2023, legislația română nu stabilea un număr maxim de persoane care puteau avea domiciliul declarat la aceeași locuință. Europa Liberă a documentat inclusiv o adresă din București la care fuseseră înregistrate peste 22 de mii de persoane.

Situația s-a schimbat în 2023, când legislația a fost modificată astfel încât, cu anumite excepții prevăzute de lege, la aceeași adresă să nu mai poată fi înregistrate mai mult de zece persoane care nu fac parte din aceeași familie. Măsura a vizat tocmai limitarea fenomenului adreselor la care figurau în acte sute sau mii de persoane.

În paralel, autoritățile române au început să verifice dacă persoanele înregistrate la asemenea adrese locuiesc efectiv acolo.

Potrivit datelor obținute și publicate de Europa Liberă în februarie 2026, peste 160 de mii de cărți de identitate fuseseră anulate în cadrul acțiunilor pentru eliminarea domiciliilor fictive. Publicația arată că cei mai mulți dintre cei afectați sunt cetățeni români originari din Republica Moldova. Anularea cărții de identitate nu înseamnă pierderea cetățeniei române.

Verificările au continuat și în 2026. Unul dintre cele mai spectaculoase cazuri a fost descoperit la Huși, unde aproape șase mii de persoane figurau cu domiciliul într-un singur apartament, toate, cu excepția proprietarului, fiind cetățeni originari din Republica Moldova.

În acest context capătă relevanță și situația constatată de NordNews pe Aleea Rozelor din Iași. Proprietarul apartamentului investigat confirmă că tatăl său a „luat niște persoane în spațiu”, însă nu spune câte și nici în ce perioadă. În locuință trăiesc, potrivit familiei și unui vecin, doar trei persoane, în timp ce NordNews a identificat 124 de nume distincte în corespondența ajunsă la aceeași adresă.

Deocamdată, nu există însă suficiente date pentru a afirma că toate aceste persoane au fost înregistrate la adresă pentru obținerea cărților de identitate românești. Tocmai răspunsul autorităților române privind numărul persoanelor care au avut oficial domiciliul sau reședința la apartamentul din Iași ar putea arăta dimensiunea reală a cazului și dacă acesta se înscrie în fenomenul domiciliilor fictive documentat în alte orașe din România.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: