Mihail Bortă este paroh la biserica Sf. Spiridon din Chișinău și director al Asociației Noua Galilee ce patronează Rezervația cultural naturală Cuconeștii Vechi. Am întrebat care este potențialul turistic al localității de baștină. 

Daniela Gorincioi: Povesti-ne un pic despre istoria localității dvs, Cuconeștii Vechi?

Mihail Bortă: Prima menţionare documentară a satului Cuconeşti datează din 1606-1607. Pe vatra satului au fost găsite rămăşiţele unei staţiuni din paleoliticul mijlociu, distrusă în mare parte de apele Prutului. Tot aici au fost identificate vechi aşezări umane datînd din paleoliticul tîrziu şi o aşezare tripoliană. În anul 1817, satul Cuconeşti pe Prut se afla în proprietatea consilierului de stat Sandu Feodosiu, care stăpînea 51 de gospodării ţărăneşti, 250 fălci de arătură, 450 fălci de fînaţuri. În 1858 Cuconeştii ajung în stăpînirea generalului Ivan Grabbe, avînd la acea dată 70  de familii ţărăneşti. În 1875 în sat erau 98 de gospodării în care trăiau 559 de locuitori.

În 1971 la Cuconeştii Vechi erau 1089 de locuitori. Între anii 1976-1977, populaţia satului a fost strămutată în legătură cu construcţia barajului Costeşti-Stînca pe rîul Prut. În anul 2015, Asociația cultural-istorică Noua Galilee a format pe teritoriul fostei comune Rezervația cultural-naturală Cuconeștii Vechi, care la moment cuprinde următoarele locații:

✅Troița și Foișorul de pe Prut;

✅Fântâna cu colac de piatră;

✅Casa Memorială Arhimandrit Sofian Boghiu;

✅Scara Memoriei cu baptisteriu pe rîul Prut;

✅Ruinele bisericii Sf. Arhanghel Mihail;

✅Pomul Recunoștinței;

✅Cimitirul străvechi.

DG: Care este potențialul turistic al localității dvs?

MB: Rezervația Cultural-Naturală „Cuconeștii Vechi” este printre puținele arii protejate în țară care îmbină trei elemente – istoric, cultural și natural. Rezervația Cultural-Naturală „Cuconeștii Vechi” cuprinde bunuri de patrimoniu istorico-cultural, bunuri de patrimoniu natural  și  suprafețe terestre și acvatice, care merită și trebuie protejate și puse în valoare.

 DG: În localitate aveți o Casă Memorială a Arhimandritului Sofian Boghiu. Cine este Arhimandritul Sofian Boghiu?

MB: În luna septembrie, anul 2002, cu suportul Asociației Noua Galilee a fost deschisă Casa Memorială Arhimandrit Sofian Boghiu. Între anii 2018-2022, Asociația „Noua Galilee” a reabilitat-o și a amenjat-o cu obiecte de tradiție și istorie, punând în valoare numele vrednicului de pomenire mare duhovnic al neamului românesc, Părintele Sofian Boghiu, originar din Cuconeștii Vechi. Deschisă la 14 septembrie 2020, cu suportul Asociației culturale „Noua Galilee” și a Primăriei Cuconeștii Noi, instituția muzeală de pe malul pitoresc al Prutului a intrat adânc în inima celor care au reșit să-i pășească pragul. În doar câțiva ani sa reușit ca această locație să devină un punct de reper pentru ceea ce a însemnat Arhimandritul Sofian și localitatea natală a marelui duhovnic – satul Cuconeștii Vechi de altădată.

 Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu a văzut lumina zilei la 7 octombrie 1912, în comuna Cuconeștii Vechi, județul Bălți. A fost un important duhovnic ortodox și pictor bisericesc român. A fost membru al mișcării „Rugul Aprins”, motiv pentru care a fost deținut politic între anii 1958-1964.

A intrat în mănăstire la Schitul Rughi din Soroca în toamna anului 1926. A urmat școala de cântăreți bisericești de la Mănăstirea Dobrua-Soroca, între anii 1928 și 1932. A fost tuns în monahism la 25 decembrie 1937, iar pe 6 august 1939 a fost hirotonit ierodiacon, în catedrala din orașul Bălți. În 1940, a absolvit Seminarul monahal de la Mănăstirea Cernica. Înzestrat cu darul picturii, a urmat Academia de Arte Frumoase din București (1940-1945). În intervalul 1942 – 1946, a făcut și Facultatea de Teologie din București. În 1945 a fost hirotonit ieromonah pe seama mănăstirii Antim din București. A fost unul dintre participanții cei mai cunoscuți la întâlnirile cultural-duhovnicești ale mișcării Rugul Aprins de la Mănăstirea Antim (grupare care a cuprins vârfuri ale clerului ortodox și ale intelectualității creștine laice), între anii 1945-1950.

În perioada 1950-1958 a fost numit stareț la Mănăstirea Antim, apoi la Plumbuita, a pictat mai multe biserici și a fost câțiva ani profesor la Seminarul Monahal de la Mănăstirea Neamț. În anul 1958 a fost condamnat la muncă silnică pentru activitatea desfășurată în cadrul „Rugului Aprins”. A fost eliberat în 1964 datorită decretului general de grațiere. A rămas în Mănăstirea Antim până la sfârșitul vieții pământești, slujind cu multă blândețe și dăruire duhovnicească și având sute de ucenici, motiv pentru care a fost numit „Apostolul Bucureștilor”. A  trecut la cele veșnice în data de 14 septembrie 2002, la Mănăstirea Antim. A fost înmormântat la Mănăstirea Căldărușani.

DG: În localitate, aveți o Scară a Memoriei, în amintirea satului Cuconeștii Vechi. Despre ce este vorba?

MB: Scara Memoriei, în amintirea satului Cuconeștii Vechi. A fost construită între anii 2021-2022, la inițiativa Asociației Noua Galilee pe locul numit de cuconeșteni trecătoarea țiganilor. Cândva, aici era un vad ce unea malurile Prutului. Odată cu construcția lacului de acumulare Costești-Stânca, Prutul sa mărit, iar vadul a dispărut. Anul acesta apele Prutului coborând din Carpați, au înaintat mai mult ca oricând, înghițind debarcaderul și câteva trepte. În anii cu secetă, Prutul scade, lăsând descoperite zeci de fundamente ale caselor din Cuconeștii Vechi.

DG: Care este specificul local al zonei dvs și al localităților învecinate?

MB: Cuconeștii Vechi situat pe malul pitoresc al Prutului este o zonă de refugiu, pentru iubitorii de liniște, istorie și spiritualitate. Până la prima localitate învecinată sunt mai bine de 4 kilometri. Împrejurimile sunt de o frumuseze rară, o adevarată oază verde, scăldată de bătrânul Prut.

DG: Ce ar trebui să știe turiștii care vă vizitează?

MB: Turiștii ar fi bine să facă din timp o programare la nr. de telefon: 061092717, Andrei Bortă, administrator al Rezervației Cuconeștii Vechi, sau pe pagina de facebook, Cuconeștii Vechi. Din motiv că obiectivul turistic se află la graniță cu România, pentru a putea vizita locația este nevoie de buletinul de identitate pentru perfectarea permisului de acces în zona de frontieră.

DG: Este vreo pensiune unde s-ar putea caza/mânca ceva?

MB: La moment se lucrează la oferta de cazare/mâncare.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: