În inima Chișinăului, înconjurat de ziduri înalte, sârmă ghimpată și ferestre cu gratii, sub ochiul atent al gardienilor înarmați, se află Penitenciarul 13 — unul dintre cele mai temute locuri din Moldova. Supraaglomerat, învechit și departe de standardele europene, acesta a devenit simbolul unui sistem care, de ani de zile, promite schimbarea, dar rămâne neschimbat.

Statisticile arată că, doar în ultimii 27 de ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis peste 600 de hotărâri împotriva Republicii Moldova după ce a constatat sute de încălcări ale drepturilor omului inclusiv în cazul celor ajunşi după gratii. De aceea guvernele au fost obligate să plătească despăgubiri de aproape 23 de milioane de euro, transmite tvrmoldova.md.

Dintre aceste nereguli grave, aproape un sfert se referă numai la torturi şi condiţiile grele din penitenciare. De aceea, autorităţile trebuie să vină cu noi mecanisme şi politici care să înlăture această stare de fapt. În pofida unor progrese care s-au făcut, organizaţiile neguvernamentale pentru apărarea drepturile omului spun că Penitenciarul 13 continuă să rămână o rană deschisă a sistemului de justiție.

Şi numai construcţia unei noii închisori ar rezolva în totalitate această problemă. Reprezentanţii statului recunosc că proiectul noului penitenciar „de tip european” a bătut pasul pe loc o lungă perioadă, însă a fost reluat şi facilitatea ar trebui să fie gata în 2028.

Penitenciarul nr. 13 din Chişinău este una dintre cele mai vechi închisori din R. Moldova. Acolo se află 910 de deţinuţi, marea majoritate sunt în arest preventiv. Capacitatea maximă este însă de 570 de persoane.

Eugen Caraman, şef, Penitenciarul nr.13 din Chişinău: „Rezultă o suprapopulare şi asta este şi singura problemă. Automat noi nu putem respecta aceşti patru metri pătraţi per deţinut. Acţiuni noi nu putem să întreprindem pentru a depopula acest penitenciar. Pe teritoriul penitenciarului sunt trei blocuri pentru deţinuţi cu un total de 170 de celule”.

Miroslav Şendrea, şef adjunct, ANP: „Pe moment, se deţin deţinuţii în funcție de suprafaţa celulei. Sunt celule de două persoane, sunt de patru, opt, 16. Cea mai mare celulă este de 18 persoane”.

Femeile sunt plasate într-un bloc separat, și au la dispoziție doar 11 celule. 50 de deţinute împart acum aceste încăperi.

Angelina Ungureanu, jurnalist TVR Moldova: „Aşa arată o celulă în care sunt plasate femeile. Încăperea are 17 metri pătraţi, iar capacitatea maximă este de patru persoane. După cum puteţi vedea, celula este dotată cu baie. Este o bucătorie improvizată, frigider, chiar şi un televizor”.

În acest bloc mai sunt două săli mici, pentru sport sau recreere. Condiţii similare sunt şi în celulele celor două blocuri în care se află bărbaţii.

Chiar dacă fluxul de deţinuţi este mare, unii sunt plasaţi singuri în celulă, pentru că statutul sau trecutul lor o cere. Sunt actuali sau foşti politicieni, funcționari publici, oameni de afaceri. Acolo se regăseşte și oligarhul Vladimir Plahotniuc, foştii deputaţi PDM Constantin Ţuţu şi Vladimir Andronachi, dar şi başcanul autonomiei găgăuze, Evghenia Guţul. Potrivit conducerii penitenciarului, condițiile rămân aceleași pentru toți.

Angelina Ungureanu, jurnalist TVR Moldova: „Celula are o suprafaţă de 7,8 metri pătraţi. Deşi este destinată pentru două persoane, aici au fost şi sunt plasaţi foşti politicieni, oameni de afaceri, funcţionari publici sau persoane anchetate în dosare de rezonanţă”

Conducerea penitenciarului susține că în celule s-au mai schimbat condițiile de detenție. Singura problemă rămâne lipsa de spaţiu.

Eugen Caraman, şef, Penitenciarul nr.13 din Chişinău: „Începând cu 2017 au fost iniţiate lucrări de reparaţie capitală a acestor celule. Mă refer aici la blocul sanitar izolat pentru a fi respectată standardele minime de deţinere a deţinuţilor. Pe moment, 134 de celule sunt reparate total capital. Deci, rămâne să facem reparaţie în 14 celule. 20 de celule care se află la demisol le-a fost sistată activitatea cu vreo trei ani. Acolo noi nu mai plasăm deja deţinuţi, rămâne în istorie”.

Chiar şi aşa, condiţiile de după gratii rămân sub standardele internaționale, iar acest lucru i-a determinat pe mulţi deţinuţi să se plângă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Angelina Ungureanu, jurnalist TVR Moldova: „În ultimii 27 de ani, peste 17.600 de cetățeni ai R. Moldova s-au adresat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiind emise puţin peste 600 de hotărâri şi au fost constatate sute de încălcări ale drepturilor omului. 24 la sută dintre cazuri se referă la tortură și condiții inumane de detenție, în mare parte fiind vizat Penitenciarul nr.13.

Citește continuarea pe tvrmoldova.md.

Distribuie articolul:
Cuvinte cheie: